Negociere monstruoasă: fetiţă de clasa a V-a trimisă în pat cu un bărbat

sâmbătă, 01 iunie 2013, 01:50
8 MIN
 Negociere monstruoasă: fetiţă de clasa a V-a trimisă în pat cu un bărbat

O anchetă a procurorilor ieşeni readuce în atenţia opiniei publice o cutumă înrădăcinată de secole în rândul comunităţilor de ţigani căldărari. Pentru mulţi, ar putea părea de domeniul fantasticului. Pentru etnicii care vor însă să respecte obiceiurile ţigăneşti e o normalitate. Căsătoria forţată, de la vârste foarte fragede, este un ritual practicat încă în localităţile din judeţul Iaşi în care predomină populaţia romă. Autorităţile române, resemnate de mult în a eradica fenomenul, ajung foarte rar să ancheteze astfel de cazuri. De multe ori nu există cadrul legal. Uneori, interesul este cel care lipseşte.

Ieri, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi au finalizat o anchetă iscată în urma unei căsătorii forţate. Protagoniştii: o copilă de 12 ani şi un băiat de 22. Artizanii: părinţii lor, care au stabilit căsătoria celor doi înainte ca mirii să se cunoască. Cazul s-a finalizat tragic pentru fata de 12 ani, vândută practic de părinţii săi, care a rămas traumatizată după ce şi-a început viaţa sexuală fără voia ei, fiind în prezent instituţionalizată.
Revoltător este că acest caz, unul din multele de acest fel din comunităţile de romi, a ajuns în vizorul legii după ce părinţii celor doi tineri nu s-au înţeles la bani. Drept răzbunare, familia adolescentei l-a reclamat pentru viol pentru cel care ar fi trebuit să le fie ginere.

Povestea minorei S.M. a început în toamna anului trecut, atunci când fata era elevă în clasa a V-a la Şcoala din Munteni, judeţul Galaţi. Părinţii ei au fost atunci contactaţi de Cornel şi Portocala Stănescu, doi romi căldărari din Luncea Cetăţuii, comuna Ciurea. Ieşenii de etnie le-au spus prin telefon gălăţenilor că au un băiat de 22 de ani, pe care ar vrea să-l logodească cu fiica lor. Ulterior, cele două familii s-au întâlnit şi au pus la punct detaliile „afacerii“. La începutul lunii noiembrie, adolescenta a venit cu părinţii ei în Lunca Cetăţuii, acolo unde familia Stănescu le-a arătat casa în care vor locui cei doi logodnici, dar şi averea de care dispun. După ce familia din Munteni a examinat locul în care S.M. urma să locuiască, minora a fost lăsată de una singură la familia Stănescu. „Părinţii fetei au anunţat-o pe aceasta că va locui acolo câteva săptămâni, pentru a se obişnui şi a se cunoaşte cu băiatul. Minora nu a vrut acest lucru şi a început să plângă, însă părinţii au hotărât ca aceasta să rămână în localitatea Lunca Cetăţuii“, a spus Carmina Pascal, procuror-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

Copilă negociată ca la tarabă

Potrivit rechizitoriului, ajuns ieri în instanţă, în prima seară după ce a fost abandonată de părinţi la Ciurea fata a fost violată de cel care ar fi trebuit să-i fie logodnic, Nicuşor Ionuţ Stănescu. Oamenii legii spun că acesta a încercat să întreţină relaţii sexuale cu fata de 12 ani, însă pentru că a fost refuzat, a lovit minora după care a dezvirginat-o.

În ziua următoare, Nicuşor Stănescu a luat cearşaful pătat de sânge şi l-a prezentat familiei pentru a demonstra fecioria copilei, dar şi faptul că aceasta este demnă de a-i fi nevastă, potrivit tradiţiei ţigăneşti. Femeile din familia Stănescu i-au împletit atunci două codiţe în părul fetei şi i-au pus un batic, ceea ce înseamnă potrivit tradiţiei comunităţii că fata este măritată.

Din noiembrie şi până în ianuarie 2012, fata ar fi încercat în mai multe rânduri să-şi contacteze părinţii, dorind să plece din Ciurea. Procurorii spun că ea a fost bătută permanent, dar şi că Nicuşor Stănescu i-a luat telefonul mobil pentru a nu putea lua legătura cu părinţii. În tot acest timp, între cei doi au avut loc mai multe raporturi sexuale, numărul acestora neputând fi stabilit cu exactitate.

Pe 15 ianuarie 2013, copila a găsit telefonul mobil al lui Nicuşor Stănescu şi a reuşit să-şi contacteze părinţii din Galaţi, reproşându-le că au abandonat-o la Lunca Cetăţuii, acolo unde este chinuită şi violată.

Din acest moment, povestea are două variante. Procurorii spun că tatăl minorei a sunat la familia Stănescu pentru a-şi recupera fata, însă a fost refuzat, aşa că a chemat autorităţile. A doua variantă, susţinută de reprezentanţii comunităţii de romi din Ciurea, este că părinţii victimei au negociat o sumă cu cei ai băiatului, însă pentru că familia Stănescu nu a vrut să plătească, drept răzbunare, au făcut reclamaţie la Poliţie pentru viol. „Am înţeles că părinţii au încercat o mediere a acestei probleme, însă au fost neînţelegeri de ordin financiar“, ne-a spus Elena Motaş, consilierul pe problemele romilor din cadrul Prefecturii Iaşi, cea care a discutat cu lideri romilor de la Ciurea. „Din punctul meu de vedere, este foarte trist că s-a ajuns în această situaţie. Nu sunt de acord cu astfel de căsătorii premature. Astfel de lucruri ar trebui să înceteze“, a mai spus Elena Motaş.
Protecţia Copilului a intervenit
Autorităţile ieşene au intrat pe fir în acest caz pe 6 februarie, imediat după ce părinţii victimei au făcut reclamaţie la Poliţie. Oamenii legii au mers împreună cu reprezentanţii Protecţiei Copilului la Lunca Cetăţuii, de unde fata a fost luată şi dusă la un centru specializat din Iaşi pentru consiliere psihologică. Potrivit autorităţilor, minora – care este mărunţică de statură şi firavă – a rămas traumatizată din punct de vedere psihic. „Victima a fost audiată în prezenţa unui psiholog, iar audierea s-a realizat cu dificultate. Pe de o parte, minora a fost ancorată în tradiţiile etniei şi a încearcat să respecte dorinţele părinţilor, pe de altă parte, şi-a dorit cu orice preţ să scape din locuinţa familiei Stănescu“, se menţionează în rechizitoriu.

Adolescenta a fost transferată de la centrul de protecţie din Iaşi aflându-se acum într-un centru similar din Galaţi. Ea suferă de şoc posttraumatic, tulburări de somn, anxietate.

Căsătoria forţată la ţigani, între tradiţie şi lege

Cazul relatat ar putea fi catalogat de mulţi ca fiind şocant şi revoltător. În comunităţile de ţigani căldărari, astfel de practici nu se petrec de azi, de ieri, chiar dacă ele sunt negate, cu vehemenţă, de lideri. „Nu se întâmplă astfel de lucruri la noi niciodată“, a spus, ieri, Ferdinand Stănescu, bulibaşă în Grajduri, o altă localitate cu populaţie preponderent romă. Realitatea este însă cu totul alta. O recunosc chiar reprezentaţii romilor. „Ziarul de Iaşi“ l-a contactat ieri pe Mădălin Voicu, deputatul PSD care de mai mulţi ani reprezintă interesele romilor în Parlamentul României. „Eu am declinat întotdeauna astfel de practici. Sunt nişte cutume ale unei perioade de mult trecute, în care nu doar ţiganii poate şi alte popoare barbare procedau în acest fel. La ţiganii căldărari a rămas din păcate această atitudine şi mentalitate primitivă. În ultimii cinci ani, lucrurile s-au mai reglat în privinţa acestor căsătorii premature. Ştim însă că nu am reuşit să rezolvăm această problemă peste tot, că încă mai sunt cazuri de acest gen. Emanciparea ţiganilor ar fi trebuit să fi început încă de când aceştia au fost dezrobiţi, însă nimeni nu şi-a pus această problemă“, a spus Mădălin Voicu. Acesta a mai menţionat că ţiganii căldărari ar trebui supravegheaţi mai cu atenţie şi că ar fi nevoie de o implicare mai mare a liderilor comunităţii subliniind că nu "putem lăsa lucrurile aşa ca în perioada medievală".

Ce spune tradiţia ţigănească

La o aruncătură de băţ de judeţul Iaşi există două mari comunităţi de romi în sânul cărora căsătoriile premature şi alianţele între familii sunt la ordinea zilei. Potrivit tradiţiei ţigăneşti, este o ruşine ca un membru al comunităţii să se căsătorească cu o persoană care nu este de aceeaşi etnie. Cele mai multe căsătorii se negociază între părinţi, care pun la bătaie şi diferite sume, în funcţie de avere şi de statutul din comunitate. „De cele mai multe ori, banii sau bunurile ajung în posesia celor care se logodesc“, spune Elena Motaş. O altă tradiţie ţigănească spune că un cuplu se poate forma şi după ce fata este furată de către un pretendent. La propriu. De exemplu, atunci când fetele din Lunca Cetăţuii termină clasele primare, ele merg la gimnaziu la o altă şcoală situată la câteva sute de metri de casele lor. Au fost situaţii, bazate pe tradiţia ţigănească, în care minorele cele mai frumoase au fost furate de băieţii din comunitate. După ce se întâmplă acest lucru, obiceiul spune că urmează o adevărată răfuială între familii. Ca într-un joc de teatru, totul se termină cu o negociere între cele două familii, care, dacă se înţeleg, binecuvântează ulterior comuniunea dintre cei doi logodnici. Legea din România spune că persoanele sub 16 ani nu se pot căsători. În astfel de situaţii, ţiganii organizează o logodnă după datina proprie, care însă în comunitate este echivalentă cu o căsătorie.

Totul se întâmplă la limita legii. Teoretic, infracţiunile care se comit atunci când doi adolescenţi ajung logodnici şi întreţin relaţii sexuale pot fi de act sexual cu un minor sau chiar de viol, cum s-a întâmplat în cazul relatat. Pentru ca anchetatorii să intervină, e nevoie în prealabil de o plângere. Rare sunt însă cazurile în care acestea sunt depuse, aşa cum s-a întâmplat în cazul fetiţei de 12 ani din Galaţi.

Comentarii