Nu aduce anul ce aduce sirianul

* Până la urmă, după cum poate că aţi aflat deja, România a acceptat (de voie ori de nevoie) să primească refugiaţi, cam 1500 de oameni, cota alocată ţării noastre în context UE. Poate că deja aţi aflat şi despre traficanţii de persoane care îi ajută să treacă Prutul, în drumul lor dinspre est spre Germănica, râvnita destinaţie. Toţi comentează pe tema asta, de parcă n-ar mai fi şi alte subiecte fierbinţi (începerea şcolii, preţul rechizitelor, culesul viei etc.), dar puţini şi-au dat seama că scenariile vehiculate sunt, unele, mai fanteziste ca ale filmelor SF de serie Ţ şi că realitatea ar putea lua forme la care mulţi nici măcar nu s-au gândit. Cam aşa:

* După cum am spus, România a anunţat că va primi refugiaţi. Ni se pare normal ca, întâi de toate, refugiaţii să fie întrebaţi dacă vor să vină în România. E cam ca un hotel care anunţă că primeşte turişti: nu-i obligatoriu ca turiştii să şi vină acolo, mai ales dacă au citit înainte, pe tripadvisor.com, despre gândacii din baie, aerul condiţionat care zbârnâie şi cearşafurile negre la picioare. Poate că unii refugiaţi vor răspunde "Dom’le, eu am fugit de la mine din ţară ca să ajung la mai bine, nu la voi!" sau "România? Păi, oraşul din care am plecat e plin de medici şi profesori români, veniţi la lefuri mai mari!".

* Venirea străinilor va trezi din amorţire acea parte a societăţii care se inflamează pe net. Au să zboare de pe Facebook imaginile cu mâncare, câini şi pisici ori din concediul la greci şi bulgari, iar în locul lor se vor pune poze cu refugiaţi, însoţite de explicaţii gen "Eu şi Abdul la Hârlău" plus citate motivaţionale din Paler / Puric (oricum, nişte chestii cu mult tâlc, gen "Refugiaţii îşi cară în suflet povara sinelui" ori aşa ceva). Unele ONG-uri vor sări în sus că refugiaţii n-au condiţii bune şi vor pune pe net imagini înfăţişând sirieni cu ochi blânzi şi umezi, sub îndemnul "Ia-l acasă!", alături de mici sfaturi pentru cei care vor să adopte refugiaţi, gen "Să nu-l hrăniţi cu parizer, dacă e de porc!".

* Din câte spun analiştii, unii dintre musafiri, ca să le zicem aşa, vor veni prin est, prin Moldova. Înţelegând repede cum stau treburile, vor aduce ţigări fără timbru, fierbătoare şi zdrobitoare de usturoi şi chiar vor susţine necesitatea unui nou pod de flori peste Prut, ca să treacă rudele rămase în urmă. Refugiaţii care vor ajunge în anumite zone din Moldova noastră şi se vor ciocni de situaţia de la faţa locului vor adopta o veche tradiţie locală şi se vor refugia încă o dată, în băutură. Alţii vor trece Carpaţii, stabilindu-se în Ardeal şi pretinzând că au fost primii acolo. Câţiva se vor aşeza în comuna Şiria din judeţul Arad, spunând că aceasta s-ar numi, de fapt, Siria. Refugiaţii arabi cu mustăţi lungi şi răsucite se vor înscrie în UDMR, iar ceilalţi vor fi invitaţi să se înscrie în UNPR, în numele interesului internaţional. Pe cei stabiliţi în Teleorman încă nu-i va contacta nimeni de la partid, ei fiind încă vii; totuşi, Liviu Dragnea a fost deja în gara Keleti din Budapesta şi a vorbit cu nişte imigranţi, din câte scrie el pe Facebook – pesemne că o fi vrut să se asigure de calitatea materialului uman.

* Cei mai mulţi dintre refugiaţi, fiind musulmani, nu pun gura pe alcool şi pe porc; fiind şi bărboşi, unii dintre ei vor deveni hipsteri vegani, dintre cei care mănâncă doar goji, rucola, quinoa şi seminţe încolţite şi beau doar apă plată cu lămâie, aşa că vor putea fi văzuţi prin cluburi sau pe la concertele indie. Din acelaşi motiv, alţii vor fi extrem de căutaţi de patronii bufetelor de cartier, pe motiv că pot fi lăsaţi să vândă la bar fără teamă că sug din sticlele de băuturi şi după aia toarnă apă în loc, să nu se vadă. Etc. Oricum, bănuim că mulţi refugiaţi sirieni vor alege să trăiască în România, fiindcă au auzit că aici se poate face o frumoasă carieră în politică şi afaceri, cum a făcut compatriotul lor Omar Hayssam. Vom reveni!