O propunere oportună

Premierul Sorin Grindeanu s-a pronunţat în favoarea revenirii la alegerea directă a preşedinţilor Consiliilor Judeţene, argumentând că aceasta ar reduce vulnerabilitatea acestora faţă de răsturnările majorităţilor din consilii. Liderii executivi din judeţe ar trebui să agreeze declaraţia primului ministru: presupunând că vor să rămână în funcţie şi după încheierea actualului mandat, ei au mari şanse să devină candidaţii partidelor în alegerile locale din 2020. Apoi, votul popular i-ar plasa într-o poziţie mai favorabilă în relaţia cu celelalte centre de putere politică din teritoriu – parlamentarii şi primarii marilor oraşe.

Conducerea PSD va avea, probabil, ultimul cuvânt. Domnul Grindeanu este, fără discuţie, influent în partid, dar nu este şeful partidului. N-ar fi exclus ca unii colegi să-i atragă atenţia că o asemenea temă nu este de competenţa executivului. Cel mai probabil, însă, există şi un accept din partea lui Liviu Dragnea, un vechi exponent al doleanţelor filialelor PSD în relaţia cu centrul. Dacă el nu există, avem de a face cu o interesantă încercare de afirmare politică a primului ministru şi trebuie să vedem cine i s-ar opune (şi de ce).

Faptul că propunerea vine de la social-democraţi nu trebuie să declanşeze automat opoziţia PNL. Apare o fereastră de oportunitate pentru satisfacerea dorinţei liberalilor ca la primării – şi la consiliile judeţene, dacă este posibil – să se revină la modelul cu două tururi. În mod normal, social-democraţii nu pot fi obligaţi să accepte turul secund, dacă interesul egoist le spune că vor câştiga mai multe mandate prin scrutin într-un singur tur. Dar în mediile noastre politice s-a conturat o respingere a acestui ultim tip, astfel că ar fi riscant pentru PSD să insiste. Pe de altă parte, o înţelegere pe formula cu două tururi ar întruni un larg sprijin în societatea civilă, iar PSD ar scăpa de acuzaţia că doreşte manipularea sistemului în propriul avantaj.

Dincolo de ceea ce ar fi benefic pentru PSD, PNL sau alţii, rămâne importantă nevoia de simplificare şi consolidare a sistemelor noastre electorale pentru diversele tipuri de alegeri. Ar fi un semn de maturitate democratică dacă am rămâne cu două formule: vot de listă cu prag de 5 la sută pentru consiliile locale şi judeţene, cele două Camere şi Parlamentul European; vot uninominal în două tururi pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene şi Preşedintele României. Există, desigur, destule ţări cu un peisaj electoral mai divers, însă pentru noi inovaţiile nu în această direcţie ar trebui să meargă. Ele ar putea modifica formulele actuale în direcţii dorite de majoritate, spre exemplu prin înlocuirea listei blocate (ierarhia este stabilită de partid) cu cea bazată pe votul preferenţial, prin care putem vota nume de persoane din echipa respectivului partid. Şi aşa mai departe.

Ar fi bine ca influenţa preşedintelui de consiliu judeţean asupra agendei de politică publică să fie însoţită de o legitimitate sporită. Trecerea la actualul sistem s-a făcut în mod netransparent, în cadrul unui compromis care – asemenea altor înţelegeri ascunse – nu a satisfăcut opinia publică. Nu trebuie să mire pe nimeni că el s-a dovedit slab, iar alegerile locale s-au derulat într-un cadru deloc onorant pentru o democraţie din Uniunea Europeană. Acum, premierul Sorin Grindeanu sugerează că ar putea începe o nouă rundă de discuţii. Dacă a vrut să spună altceva – spre exemplu, dacă s-a adresat doar şefilor din PSD – atunci enunţul va deveni un subiect de critică pentru opoziţie şi cu asta se termină totul. La fel, dacă intenţiile bune nu sunt însoţite de o listă de paşi adecvată (negocierile cu opoziţia şi consultarea reală a societăţii civile ar fi necesare, în cazul unei asemenea modificări legislative) ori dacă ne vom trezi cu o lege care intră în vigoare în ultimul moment, eventual provocând emoţie la Comisia de la Veneţia.

Pe de altă parte, ar fi cât se poate de natural să-i dăm primului ministru beneficiul dubiului. Nu sistemul electoral întăreşte sau slăbeşte feudele locale. Victoria la urne nu-i va face mai îndrăzneţi pe baroni, după cum nici votul indirect nu i-a făcut mai timizi. O campanie electorală pentru executivul judeţean nu încurajează populismul mai mult decât a făcut-o vechiul sistem, în care persoanele din vârf au stat în umbra listelor. Aceste chestiuni nu ţin de instituţii, ci de cultura politică – şi se remediază lent. Uneori, atât de lent încât nici nu prea mai contează. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”