Ortodocşii încep azi Postul Mare. Ce diferenţe sunt între postul ortodox şi cel catolic

Începând de astăzi, creştinii ortodocşi ţin Postul Paştelui, considerat a fi cel mai dur post din an, şi care marchează începutul celor şapte săptămâni premergătoare sărbătorii Învierii Domnului. Preoţii îndeamnă creştinii să nu se gândească la post doar ca la abţinerea de la mâncarea anumitor alimentele, ci să ia în considerare şi componenta sufletească, să se roage pentru îndreptare sufletească şi să aspire la aceasta prin spovedanie şi fapte bune.

Conform scrierilor Sfânte, postul ţine şapte săptămâni, începând după Duminica izgonirii lui Adam din Rai, şi se încheie în Sâmbăta Mare. În această perioadă la lăcaşele de cult ortodoxe se oficiază o serie de slujbe şi rânduieli liturgice specifice acestei perioade, cum ar fi Deniile din Săptămâna Mare. Sâmbăta şi duminica vor fi organizate o serie de liturghii euharistice a Sf. Ioan şi Sf. Vasile, fiind o serie de slujbe lungi, cu greutate pentru credincioşi, despre care se spune că oferă atât tristeţe, cât şi fericire şi linişte sufletească. 

Diferenţe importante între postul catolic şi postul ortodox

În această perioadă, creştinii catolici sunt şi ei în Postul Mare, în aşteptarea Învierii Domnului, pe care ei o vor celebra pe 27 martie. Dacă între dogmele catolice şi ortodoxe există numeroase asemănări privind istoricul, obiceiurile sau datinile religioase, postul este un aspect care se tratează în mod complet diferit. Deşi atât catolicii, cât şi ortodocşii pun accentul pe curăţenia sufletească, restricţiile alimentare pe care le impune postul ortodox nu se regăsesc la cel catolic, care îi îndeamnă însă la spovedanie pe toţi credincioşii, cu precădere în această perioadă.

„În primul rând, trebuie să privim postul ca pe un eveniment dincolo de anumite inconvenienţe de ordin fizic sau fiziologic. Postul ne aduce cu sine o renaştere sufletească, una din omul cel vechi şi odată cu această înviere din păcatele cele de moarte se aduce şi în jur bucuria prezenţei lui Hristos“, a explicat părintele Mihai Mărgineanu, preot paroh al Parohiei Toma Cozma.

Practic, în timpul postului, creştinii catolici pot să consume orice fel de alimente, inclusiv carnea, cu excepţia a două zile. Prima dintre este la începutul postului, şi poartă denumirea de miercurea cenuşii. A doua zi marcată de un post negru, de abstinenţă totală, la catolici, este Vinerea Mare, ultima din săptămâna patimilor, în care Mântuitorul a murit pe cruce.

Însă părintele Corneliu Cadar explică faptul că nici în aceste două zile credincioşii nu trebuie să-şi forţeze limitele rezistenţei fizice la foame. „Postul presupune abstinenţa de la carne, dar cel mai mult cade accentul pe acest post interior, de convertire a inimii, de întoarcere către Dumnezeu. În celelalte zile este la latitunea fiecăruia să postească cât poate, nu este pus un accent special pe asta“, a spus pr. Cornel Cadar.

În timpul postului se organizează zilnic liturghii la biserici, oamenii sunt chemaţi să se spovedească, iar în fiecare miercuri, vineri şi duminică se organizează Calea Sfintei Cruci înaintea liturghiei. De partea cealaltă, postul ortodox este mult mai strict din punct de vedere alimentar.

Creştinii ortodocşi nu au dezlegare nici la untdelemn decât în anumite zile, iar postul conţine dezlegare la peşte în ziua de Buna Vestire, pe 25 martie, şi de Florii, în a şasea duminică a postului, atunci când vor fi praznice mari. Postul se termină după duminica Floriilor, ca apoi să înceapă o nouă săptămână de post aspru, care marchează Săptămâna Patimilor.