Planurile de reducere a zgomotului, cu sute de milioane de lei, în dezbatere publică

Pe termen scurt, cu 212 milioane lei s-ar reduce zgomotul, iar cu 900 de milioane pe termen lung

Harta de zgomot a Iaşului intră în dezbatere publică. Primăria va organiza pe 19 iunie o întâlnire cu toate persoanele interesate de această problemă, dezbatere fiind organizată pentru a fi aprobate planurile de acţiune propuse pentru gestionarea şi reducerea nivelului de zgomot.

Harta de zgomot a Iaşului a fost elaborată luna trecută de Institutul de Cercetări în Transporturi – Incertrans SA din Bucureşti care a constatat în urma măsurătorilor depăşiri în zeci de zone din municipiu, principalae sursă de zgomot fiind traficul rutier. Institutul a propus un plan de măsuri complex pentru următorii 5 ani pentru reducerea zgomotului.

Dacă acestea ar fi implementate, Primăria ar trebui să cheltuiască peste 212 milioane lei pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, pe termen scurt şi mediu, sau 900 milioane lei, pe termen lung. În cazul zgomotului produs de transportul în comun şi traficul feroviar, măsurile propuse ar însemna cheltuieli de 60,3 milioane lei, pe termen scurt şi mediu sau 112,5 milioane lei, pe termen lung.

Conform specialiştilor, zgomotul produs de traficul rutier ar putea fi diminuat prin încurajarea transportului în comun, prin amenajarea de benzi speciale pentru autobuze sau un sistem de semaforizare cu prioritate pentru transportul în comun. Specialiştii mai recomandă introducerea de taxe pentru parcare sau a unui sistem park&ride în care spaţiile de parcare să aibă acces la liniile de transport public.

Alte măsuri sunt propuse pentru devierea traficului greu pe anumite rute sau reducerea blocajelor în trafic prin sensuri giratorii, semafoare sincronizate, dar şi străzi mult mai bune, starea carosabilului având potenţial ridicat de reducere a zgomotului. Pe lângă toate aceste măsuri care ţin de planificarea Primăriei, municipalitatea ar putea introduce bariere fonice pentru reducerea zgomotului.

„Pentru municipiul Iaşi cauza principală generatoare de zgomot o reprezintă valorile mari ale traficului de pe arterele menţionate şi în special a traficului greu care tranzitează unele artere de circulaţie din oraş. Pentru reducerea acestor valori de trafic este imperioasă finalizarea construirii centurii de ocolire a municipiului în partea de nord şi est, astfel valorile de trafic de pe arterele municipiului s-ar reduce în bună măsură. Drumurile de viteză şi capacitate mai mare generează niveluri mai ridicate de zgomot, care afectează zone mai întinse“, sunt de părere specialiştii de la Incertrans.

Trei planuri de acţiune

Institutul propune trei planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului produs de circulaţia auto, toate acestea însumând 212 milioane lei, dacă ar fi implementat pe termen scurt şi mediu. Acesta presupune implementarea proiectului de management de trafic, construcţia Autogării Iaşi, piste de biciclişti către comunele limitrofe, dar şi un sistem de ticketing, transport public modern şi management de parcări.

Pe lângă acesta, propunerea vizează şi continuarea şoselei de centură în partea de nord şi de est a oraşului, investiţie care ar costa 16 milioane lei/km, dar şi modernizarea străzilor care ar scădea nivelul de zgomot cu până la 5 dB. Specialiştii propun măsuri şi pentru reducerea celorlalte surse de zgomot, feroviar sau aerian.

Primăria ar trebui să investească 17,2 milioane lei pentru lucrările de modernizare a liniilor de tramvai şi pentru modernizarea parcului de tramvaie, iar CFR ar urma să cheltuiască 340.000 lei pentru panouri fonoabsorbante cu o înălţime de 2,5 metri pe sectorul Gară-pasaj Alexandru cel Bun.

O altă măsură impusă de specialişti este ca Primăria să desemneze acele zone liniştite, unde nivelul de zgomot este mai mic de 55 dB. În prezent este declarată zonă liniştită doar Grădina Botanică, însă pentru celelalte nu există o încadrare oficială. Propunerea din studiu este să fie desemnate zone liniştite şi Parcul Copou, Parcul Expoziţiei, Pădurea Şorogari, Pădurea Ţicău, Pădurea Ciric, Pădurea Valea Ursului, Pădurea Cetăţuia şi Pădurea Breazu.