Prevestiri cutremurătoare

O ştiinţă denumită cutremurologie nu există, după cum nu există nici cutremurologi. Cei doi termeni, cutremurolog şi cutremurologie, sunt creaţii lexicale depreciative menite să sublinieze deosebirea între şarlatani şi oamenii de ştiinţă numiţi seismologi. În esenţă, deosebirea dintre cele două specii e următoarea: cutremurologul este un măscărici sadea.

Din fericire pentru starea naţiunii şi pentru bunul mers al afacerilor media, presa nu prea are nevoie de seismologi, ci de cutremurologi. O explicaţie ştiinţifică poate fi lungă, aridă şi plictisitoare. O vorbă spăimoasă, un ton fioros şi o figură tragică de înţelept proaspăt coborât din turn au mai mult impact decât o sinteză seacă despre dinamica forţelor geologice. Ratingul şi tirajul, dragi cititori, nu cresc prin explicaţii docte, ci prin vorbe memorabile. Să pătrundem, vă rog, în acest minunat emporiu de prefaceri alchimice care năucesc mintea şi paralizează simţurile.

Am reţinut deja că presa îi venerează pe cutremurologi şi, dacă nu îi are, îi inventează, pentru că e mai uşor să plăsmuieşti un profet mincinos decât să transformi un mincinos în profet. Există, desigur, şi cea de-a doua posibilitate, anume ca un seismolog lacom de glorie să îşi dea în petic, jonglând pe placul presei cu vorbe mari şi terifiante. În tot cazul, legea proporţionalităţii directe funcţionează fără reproş: cu cât deficitul de probitate ştiinţifică este mai mare cu atât creşte mai mult probabilitatea ca gogoaşa să fie mai dolofană şi mai frumos glazurată. În definitiv, e în firea omului să plece mai lesne urechea la o minciună gogonată decât să scormonească cu mintea după adevăr.

O scurtă trecere în revistă a loviturilor de presă din ultimii ani sugerează că, în România, oamenii de ştiinţă au avut doar de piedut în faţa cutremurologilor, prin tabloidizarea ştiinţei. Ajunse în gura presei, datele seismografice au devenit curată cutremurologie. Iată trei din întrebările care susţin ipoteza că spectacolele media sunt date în beneficiul şarlataniei, nu al ştiinţei:

1) Cine sunt mai cunoscuţi în popor, firi vizionare ca specialistul Virgil Hîncu sau clarvăzătorul Ioan Istrate din Vaslui ori savanţi precum foştii directori ai Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP)? Dacă tot îi ştiţi pe Hîncu et comp., ce ar fi să enumeraţi în gând măcar doi dintre şefii INFP? Chiar aşa, ce Dumnezeu e INFP?

2) Nu-i aşa că, în ultimii şapte ani, am tot aflat, mulţumită mijloacelor de informare în masă, că în România urmează a se produce un mare cutremur? De la Hîncu încoace fu seism în 2007, în 2008 era aşteptat, în 2009 ar fi dat de bănuit să nu-l avem, în 2010 eram la curent cu ştirea, prin 2011 chiar şi clarvăzătorii anunţau marele tremur al pământului, iar anul trecut, slavă Domnului, nu ne-am plictisit, pentru că, da, aţi ghicit, a fost anunţat un mare cutremur.

3) Cum vă pregătiţi de cutremur: a) ţineţi televizorul deschis pe postul de ştiri cu cea mai mare audienţă, b) aşteptaţi declaraţiile prompte ale Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei, sau c) vă documentaţi serios?

Acum, dacă tot am dat de înţeles că iraţionalul e mai credibil decât raţionalul, să facem cunoştinţă cu o sursă de informare şi de potenţiale breaking news (mulţumesc, Cip!), care cu singuranţă va satisface setea de senzaţional a multor consumatori de presă. Portalul se numeşte www.world-earthquakes.com. Baza acestui portal e, fără îndoială, ştiinţifică. Dacă vă interesează monitorizarea „în direct” a mişcărilor seismice, deschideţi, după preferinţe, secţiunea „World earthquakes” sau secţiunea „Europe, euro-mediteranean”. Aşa veţi afla, de pildă, că în ultimele două zile, în regiunea euro-mediteraneană au fost 145 de cutremure, din care trei cu magnitudine mai mare de patru grade. Din numărul total, trei seisme s-au petrecut pe teritoriul României.

Dacă vă interesează predicţiile legate de cutremure, cercetaţi secţiunea „earthquake predictions”. Nu e nevoie să citiţi disclaimer-ul în care se arată că nici un algoritm nu poate prezice cu acurateţe timpul, locul şi magnitudinea unui cutremur. Cunoaşteţi deja faptul că estimările statistice reflectă probabilităţi nu certitudini. Conform datelor furnizate de portal, în următoarele 48 de ore, şansa ca în România să se producă o mişcare de pământ este de 0.32 %.

Tot în locul virtual menţionat veţi găsi un alt tabel care indică ceea ce până şi cel mai mare cutremurolog ştie deja, anume că în intervalul de referinţă 2011-2015 există posibilitatea ca în România să se producă un seism cu magnitudine mai mare de 6.5 grade, anul critic estimat fiind 2013. Şi fraţii noştri italieni figurează în grilă, însă mass-media din Italia nu are decât să ia lecţii de manipulare şi de isterizare colectivă, pentru că unii dintre jurnaliştii neamului care de la Rîm se trage sunt deja experţi la aceste capitole.

Ar mai fi ceva de adăugat? A, da. În mare lui înţelepciune, poporul român a pus în circulaţie, cu mult înainte de apariţia presei însetate de prevestiri cutremurătoare, o vorbă cu miez, ilustrativă, cred, pentru fragilitatea omului în faţa naturii: nu aduce anul ce aduce ceasul.