Probleme cu remuneraţiile profesorilor ce ar trebui plătiţi cu ora la „Cuza”

Problemele financiare de la Uni­­versitatea „Alexandru Ioan Cu­za“ din Iaşi continuă şi în anul 2014.

Cadrele didactice de la majorita­tea facultăţilor instituţiei de în­vă­ţământ superior nu au primit în anul universitar 2013-2014 niciun ban pentru orele pe care le ţin în regim de plata cu ora. Iar la fa­cultăţile unde s-au dat bani, ei au venit doar pentru luna octombrie şi mai puţin decât s-ar fi aşteptat aceştia. Profesorii reclamă gestio­narea fondurilor în universitate, sindicatul, finanţarea dată de că­tre Ministerul Educaţiei Naţio­na­le, iar conducerea instituţiei de în­văţământ superior acuză scăderea demografică, a bugetului primit de la stat şi a veniturilor proprii.

Doar trei facultăţi nu depăşesc plafonul de salarii

După cum a mai prezentat „Zia­rul de Iaşi“ în materialele anterioare, problemele financiare ale UAIC nu sunt recente. În ul­ti­mii patru ani, instituţia de în­vă­ţământ superior a pierdut, conform buletinului statistic din 2012-2013, 8.000 de studenţi şi 18 milioane de euro. Însă prima reducere salarială s-a făcut abia în 2013, când sporul de 30% de performanţă acordat la toţi angajaţii a fost scăzut cu jumătate. În ceea ce priveşte numărul de norme didactice, con­form datelor puse la dispoziţie de către sindicatul UNIO de la UAIC, în 2008 existau la nivelul întregii universităţi 1.800 de norme, iar la înce­pu­tul lui 2013 existau 1790. Asta în condiţiile în care universitatea avea în 2008 41.000 de studenţi, iar acum trece cu puţin de 25.000. Tot de anul trecut s-au impus pla­foane de cheltuieli la fiecare fa­cul­tate în parte, iar acestea sunt obligate ca din banii pe care îi primesc să aloce maximum 80% pentru cheltuieli salariale şi res­tul de 20% pentru cheltuieli generale. Însă în prezent există doar trei facultăţi care nu depăşesc pla­fonul de 100% doar cu salariile: Informatica, Dreptul şi Educaţia Fizică şi Sport. Altele, cum este cazul Istoriei, cheltuiesc cam 90% dintre fondurile care le sunt destinate pe salarii, însă se în­ca­drea­ză în suma totală cu restul cheltuielilor. Acesta sunt însă ex­cepţii, din cele 15 facultăţi pe ca­re le are UAIC în componenţă, ma­joritatea depăşesc cu mult orice tip de plafon impus, fiindcă cei 80% acoperă doar salariile de ba­ză, nu şi plata cu ora. „Şi atunci locul de unde se face economie este plata cu ora, adică orice oră pe care o faci mai mult decât norma ta de bază se plăteşte cât mai puţin cu putinţă. Am un exemplu de un profesor care a ieşit la pensie din facultatea mea (n.r. – de Chimie), a avut normele din ambele semestre în continuare, şi-a făcut orele şi a primit un salariu mai mic decât o femeie de serviciu“, a precizat conf.dr. Cătălin Lungu, liderul sindicatului UNIO de la UAIC.

20 de lei pentru un curs

Acesta a dat cazul Facultăţii de Chimie, unde nu s-a plătit încă nici o oră în regim de plata cu ora şi s-a stabilit ca acestea să se plă­tească la sfârşitul semestrului in­te­gral, la cel mai mic nivel, indi­fe­rent de gradul didactic al celui care predă. Asta va însemna că o oră de curs va fi remunerată, net, cu aproximativ 10 lei, iar un profesor care va ţine un curs va pri­mi 20 de lei, în situaţia fericită în care facultatea va găsi bani pentru a face aceste plăţi. „Situaţia este foarte proastă peste tot, dar în restul ţării, la anumite universităţi, oamenii s-au sesizat şi au început să facă acţiuni jude­că­toreşti pentru a se respecta Co­dul Muncii care spune că la mun­că egală se dă un salariu egal. Dar de unde, dacă ministerul nu finanţează? Cine îndrăzneşte să îşi dea universitatea în judecată când el e oricum plătit la minimum în norma lui? Dar în ţară există situaţii în care s-a aplicat şi s-ar putea ca, molipsindu-se, să se întâmple şi la noi. Ad­mi­nis­traţia ridică din umeri, a nu intra la ore pici în partea cea­lal­tă a Codului Muncii, adică nu îţi faci treaba, aşa că oamenii ar fi dispuşi să accepte şi un sa­lariu de nimic“, a adăugat conf.dr. Cătălin Lungu. Conducerea admi­nis­trativă a universităţii susţine, cu cifre, că din banii pe care îi are la dispoziţie nu poate plăti şi salariile de bază, şi plata cu ora. Din cifrele obţinute în exclusivitate de către „Ziarul de Iaşi“, plafonul salarial al universităţii este de aproximativ 5 milioane de lei, din care 4,8 se dau în fiecare lună pentru salariul de fază. Ceea ce înseamnă că, la nivelul întregii uni­versităţi, mai rămân doar 200.000 de lei pentru plata cu ora.

„Există o discrepanţă între voinţa oamenilor şi realitate“

Dar decizia este la nivelul fi­e­cărei facultăţi. Sunt unele care au decis ca (în limita unui minimum şi maximum prevăzut de lege) să crească salariile de bază şi să nu plătească orele suplimentare, în timp ce unele facultăţi au ales să scadă până la minimum salariile pentru a se plăti cât de cât aceste ore care nu intră în norma didactică. La UAIC există o Hotărâre de Senat care precizează că, pentru a se face economii, cursurile ţinute în regim de plata cu oră să fie remunerate la cel mult nivel de lector, din punct de vedere salarial. Însă, în acest moment, nici o facultate nu îşi permite din fondurile pe care le are la dispoziţie să facă asta. „Există o discre­pan­ţă între dorinţa oamenilor de a avea mai mult şi realitatea. E fi­resc, fiecare îşi preţuieşte meseria, de aceea au şi libertatea de a stabili după cum vor salari­za­rea. Fie păstrează un salariu pes­te minimum şi dau bani şi la plata cu ora, fie aceasta din ur­mă scade foarte mult, dar sala­ri­ile vor fi puţin mai mari. Amân­două nu se poate pentru că, ori­cum, finanţarea de la buget este total insuficientă“, a decla­rat ing. Bogdan Eduard Pleşcan, director general administrativ al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“. Situaţia salarială de la Uni­versitatea „Alexandru Ioan Cu­za“ a fost remarcată în martie 2013, când sporul de performanţă pe ca­re îl primeau toţi angajaţii din venituri proprii a fost redus cu 15% şi salariile profesorilor au fost reduse până la minimul pre­văzut de contractul de muncă.

Atunci, conform reprezentan­ţilor sindicatului, au existat situa­ţii în care veniturile unui cadru didactic au scăzut şi cu 40%.