Profesori din SUA, Taiwan şi Rusia au vorbit despre învăţământului tehnic din România

În cadrul unui simpozion în domeniul Electronicii, organizat de către Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi la jumătatea lunii trecute, printre invitaţii speciali s-au numărat şi Sanjit K. Mitra, cercetător la Universitatea din California, Statele Unite ale Americii, Mau-Chung Frank Chang, rector al National Chiao Tung University din Taiwan şi Alexander Korotkov, de la Universitatea Politehnică „Petru cel Mare“ din Sankt Petersburg, Rusia. Aceştia şi-au spus părerea despre învăţământul tehnic în general, dar şi despre învăţământul tehnic din România, despre ce anume trebuie schimbat sau îmbunătăţit sau care sunt noile direcţii în inginerie.

Studenţii români trebuie să-şi înfiinţeze ei companii

Astfel, dacă în România încep să fie căutate domeniile tehnice de către tineri, companiile având nevoie de tot mai mulţi ingineri, iar salariile fiind unele motivante, Sanjit K. Mitra afirmă că, în SUA, „oamenii nu prea vin către inginerie, şi asta este o mare problemă. Profesorilor nu le place schimbarea, vor să predea aceleaşi lucruri mereu, însă tehnologia se schimbă, şi trebuie să te schimbi şi tu cu ea. Asta simt eu că este foarte important. Trebuie să faci cursurile importante pentru studenţi. Dacă văd prea multă matematică, se sperie, şi cred că este foarte important să le arătăm ce poate face ingineria“, menţionează cercetătorul în revista „Viaţa Politehnicii“.

De asemenea, americanul menţio­nează că studenţii nu trebuie să se angajeze neapărat la una dintre companiile străine care îi curtează de pe băncile facultăţii, ci să înfiinţeze ei noi companii, însă universităţile ar trebui să fie cele care să-i ajute sau să-i înveţe pe studenţi cum să facă acest lucru.

„Am cunoscut români care au ridicat de la zero companii de succes pe care apoi le-au vândut. Pe mulţi dintre ei nu-i văd în România. Acesta este un domeniu la care poate lucra Universitatea Tehnică pentru a atrage tineri. Noi oferim un curs exact pe domeniul acesta, cum să faci companii, start-up-uri. Avem un master specializat pe asta, dacă nu ai idee cum să îţi creşti compania te ajută să dezvolţi ideea, conceptul, şi chiar destul de multe dintre ele au fost de succes. Nu ca Microsoft, desigur, dar au ajuns la 10 – 20 de milioane de dolari, şi cred că de asta aveţi nevoie cel mai mult, de un incubator pentru afaceri, iar universitatea poate oferi asta“, mai spune Sanjit K. Mitra.

În Asia, inginerii se pregătesc de la grădiniţă

Mau-Chung Frank Chang, rector al National Chiao Tung University, din Taiwan, spune că România este un teren propice pentru inovaţiile tehnologice, având numeroase resurse, însă trebuie să încercăm să ţinem pasul cu noile descoperiri tehnice.

„Secolul acesta este secolul intelligence. Trebuie să găsim o metodă să facem pasul înainte şi să îmbrăţişăm asta. Este foarte important să faceţi asta, cred că aveţi îndeajuns talent pentru a reuşi, dar ar trebui să faceţi un pas în spate şi să vă uitaţi şi la conexiunea pe care o aveţi cu Asia. Ştiu că sunteţi obişnuiţi să vă uitaţi către Vest, dar acum cred că este momentul cel mai bun ca să vă uitaţi către Est“, ne sfătuieşte Mau-Chung Frank Chang.

De asemenea, rectorul din Taiwan spune că este nevoie să ne facem ţara cunoscută şi să atragem investitori, fiind numeroase companii importante în Asia care ar putea investi în România, însă nu cunosc suficiente lucruri despre statul nostru.

„Cred că este important pentru România să vă faceţi cunoscuţi. Pentru oamenii din Taiwan… nu ştim prea multe despre voi, am auzit numai câteva lucruri, câteva poveşti despre România, dar nu ştiu efectiv despre ce este vorba, ce se întâmplă aici. Am văzut că toate computerele voastre sunt din Taiwan, Asus, Acer, realizate de alumni ai universităţii noastre. Vezi multe lucruri din Taiwan în România, dar nu aveţi o prezenţă puternică acolo astfel încât să vă faceţi cunoscuţi şi lumea să vrea să facă conexiuni cu voi“, mai spune rectorul taiwanez.

Universităţile trebuie să-şi coreleze oferta în funcţie de piaţa muncii

De asemenea, Mau-Chung Frank Chang atrage atenţia asupra faptului că în România nu este corelată piaţa muncii cu numărul de studenţi la anumite specializări, iar astfel multe dintre firme nu îşi găsesc angajaţi.

„Acesta este paradoxul în România. Există multe slujbe, dar nu îndeajuns studenţi care vor să se specializeze. Atunci ar trebui să începeţi mai devreme, nu aşteptaţi până vin să se înscrie la universităţi. Este prea târziu. Ar trebui să lucraţi de la liceu, de la gimnaziu, sau chiar la şcoala primară. Noi avem cursuri pentru părinţi şi copii de grădiniţă care vin la noi vara ca să îi învăţăm cum să programeze, cum să creeze roboţi, pentru a le atrage din timp atenţia“.

Alexander Korotkov, de la Universitatea Politehnică „Petru cel Mare“ din Saint Petersburg, Rusia, spune că ţara sa natală are, la fel ca România, probleme în atragerea studenţilor către domeniile tehnice.

„Există un deficit de studenţi la inginerie şi în Rusia. În cazul nostru particular, situaţia este ceva mai bună pentru că avem o reputaţie ridicată şi suntem lideri în comunitatea locală, deci avem studenţi mai mulţi şi mai mulţi bani de cercetare. Dezvoltăm acum un program de master inter­naţional care este doar în limba engleză, orientat pentru studenţi străini. Cei care vin vor avea posibilitatea să meargă oriunde la partenerii noştri din alte universităţi pentru a face cursuri specifice şi viceversa. Acesta e un mijloc de a atrage studenţii, fiindcă mulţi ar vrea să fie integraţi în activitatea internaţională. Mai avem cel puţin trei programe dezvoltate în paralel cu parteneri din industrie în care avem posibilitatea să includem şi studenţi care să fie plătiţi“, declară Alexander Korotkov.