Punctul de lucru Iaşi

Lear Corporation are peste 1500 de angajaţi […]. În prezent, la numărul de angajaţi, compania se află pe locul secund al podiumului după Delphi […] Din toamnă însă, este posibil ca Lear să depăşească 2.000 de angajaţi şi să treacă pe primul loc. (Compania Lear se extinde la Iaşi – ZdI, 31.07)

„Iaşi este un oraş dinamic care reuşeşte să atragă talente de top cu abilităţi tehnice deosebite. […] 3Pillar Global se adresează acelor specialişti IT care îşi doresc să facă parte din echipe extrem de performante şi să dezvolte produse ce se bazează pe tehnologii de ultimă oră, într-o companie cu o cultură organizaţională aparte”, a declarat David DeWolf, CEO-ul companiei. „Momentan ne dorim să ajungem la 50 de angajaţi, ingineri şi specialişti IT,  până la finalul acestui an (compania işi propune 150 de salariaţi – n.r.). (O companie americană de IT anunţă angajări însemnate la Iaşi – ZdI, 7.09)

Compania Continental se extinde pe 1,2 hectare: Construcţiile vor ocupa 4.376 mp! (ZdI, 5.09)

Compania Endava a împlinit 10 ani de când şi-a deschis la Iaşi primul sediu de birouri, iar de luna aceasta s-a extins într-o altă clădire din Complexul Palas. […] În prezent, la Endava Iaşi lucrează 430 de angajaţi şi vor mai fi angajaţi până la sfârşitul anului încă 70 de specialişti IT, care să lucreze în noul sediu. (Compania Endava s-a extins la Iaşi şi caută 70 de specialişti IT – ZdI, 14.09)

În prima jumătate a anului, multe alte companii, mai ales din domeniile IT&Outsourcing au redimensionat economia judeţului nostru. Să ne readucem aminte de implantările pe piaţa locală a centrelor de dezvoltare ale Fortech, ESET, Accesa, Preh, CRF Health, Autoliv etc. sau de extinderile de activitate ale principalelor companii multinaţionale sau naţionale care s-au implantat în anii anteriori.

Cu aşa o efervescenţă economică, pe bună dreptate, mă întreba zilele trecute un prieten, de ce datele statistice economice oficiale, teritorializate la nivel de judeţ, nu situează Iaşul, decât arareori, pe poziţii fruntaşe în ţară? Şi prietenul astă e unul dintre cei care consultă cu acribie şi periodic diverse surse statistici economice. E pus la punct cu toate topurile marilor companii, cu topul judeţelor după cifra de afaceri, PIB sau după numărul de salariaţi.

Veţi spune că fragmentele de text aşezate în preambul prezintă realităţi ce vor avea efect asupra datelor economice din anii ce vor veni. Nimic mai adevărat, dar aş vrea să vă reamintesc faptul că şi 2015 sau 2016 – anii pe care deja se bazează statistica economică actuală – au fost deosebit de activi. În această perioadă au fost anunţate intrări pe piaţa economică a oraşului nostru şi extinderi ale unor companii deja existente: Unicredit, Amazon, Centric, Ness, Conduent/Xerox, Continental, Levi9, Pentalog, SCC, HEG, Oracle, Gemini CAD Systems etc.

“Efervescenţa” economică e însă una orientată pe domeniile IT&Outsourcing. Rezultatul constă într-o creştere spectaculoasă, de la aproximativ 8000 de salariaţi – în 2013, la peste 16.400 salariaţi în 2016 (Cf. inventarului iniţiat de Extind). Acest inventar, care însumează salariaţii firmelor active în mai multe sectoare CAEN, relevă faptul că 35% dintre salariaţii acestei industrii sunt angajaţi în punctele de lucru ale unor companii ce au sediul în Bucureşti, Timişoara, Cluj sau Braşov.

Putem da vina pe accesibilitatea redusă la piaţa de desfacere, care se face vinovată de investiţiile mai reduse din industrie, pentru a răspunde la întrebarea prietenului meu? Putem da vina pe productivitatea şi eficienţa mai redusă a firmelor cu sediul în Iaşi? Raportul dintre cifra de afaceri şi salariaţi e în cazul judeţului Cluj de 61,1 mii euro/salariat, iar în cazul judeţului Iaşi de 50,2 mii euro (cf. topfirme.com). Răspunsurile sunt, clar, afirmative! Există chiar o relaţie strânsă între accesibilitate şi eficienţă. Dar mai există un răspuns extrem de banal – teritorializarea datelor economice ale firmelor se face la sediul social!

Această stare de fapt face din judeţul Iaşi, un contributor net la bugetul statului, conform datelor oficiale, un contributor care e în realitate (!) unul mult mai important! Ecartul dintre cât contribuie şi cât primeşte judeţul nostru e mult, mult mai mare decât cel oficial. Am amintit deja cazul domeniilor IT&Outsourcing, unde aproape 6000 de salariaţi lucrează în punctele de lucru cu sediul în alte oraşe; dar alături de acestea sunt şi multe alte companii din domenii variate; iată două dintre cele mai cunoscute: Vel Pitar – cu sediul social în Râmnicu Vâlcea sau Lear Corporation, cu sediul în Piteşti. Adunând salariaţii, apelând la diverse surse alternative (anchete, articole din presă) am inventariat aproape 10.000 de salariaţi (2016) ce lucrează în punctele de lucru ieşene, companii ce nu contribuie cu nici un şfanţ la cifra de afaceri a Iaşului. Sunt convins că numărul celor care lucrează în punctele de lucru e mult mai mare, pentru că inventarul acestora e posibil să fie incomplet. Mai mult, o industrie care pare a avea la Iaşi mulţi angajaţi, şi anume, videochat-ul nu a fost înclus aici.

Când printre cei mai mari angajatori se află punctele de lucru (chiar în top V) – Lear Corporation sau Continental, ne punem o întrebare firească: care e forţa economică reală a Iaşului? Un lucru e clar, datele statistice se lasă greu dezvăluite. Ceva participare la formarea PIB-ului avem şi din partea acestor actori economici, dar într-o manieră indirectă – prin faptul că salariaţii trebuie să cheltuie în oraşul nostru, pentru a trăi. PIB-ul estimat petru anul curent e ceva mai mare de 6600 euro/loc., dar având în vedere teritorializarea la sediul social a cifrei de afaceri, judeţul Iaşi e unul penalizat în ceea ce priveşte datele din aval, imposibil de reconstituit. Putem avansa cifre pentru PIB de 7500 euro/loc. sau poate 8000, dar nu reprezintă nimic! Poate, cel mult, o măsură a frustrărilor noastre.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi