Caută 
3 MIN
Ministerul Culturii bate câmpii în răspunsurile oficiale adresate parlamentarilor ieşeni. Doi deputaţi ieşeni au cerut Ministerului informaţii concrete cu privire la măsurile luate sau care ar urma să fie luate pentru reabilitarea clădirilor monument istoric sau pentru menţinerea în patrimoniul naţional a sediilor de muzee aflate în curs de retrocedare.
După aproape două luni, ministrul Ioan Vulpescu a răspuns că pentru restaurarea vitraliilor este nevoie de specialişti atestaţi şi că are în vedere situaţia icoanelor şi cărţilor vechi. „E tipic pentru funcţionarii guvernamentali şi chiar pentru miniştri să nu-ţi răspundă concret, ci să te ducă unde vor ei. Au obligaţia legală să răspundă, aşa că răspund, chiar dacă de multe ori în afara termenului legal. Ce răspund, este deja altă discuţie”, a spus deputatul Viorel Blăjuţ.
Deputatul independent Blăjuţ ceruse pe 11 mai informaţii cu privire la modul în care Ministerul Culturii înţelege să intervină pentru salvarea muzeelor şi clădirilor monument.
O întrebare pe aceeaşi temă a fost adresată ministrului Vulpescu şi de către deputatul UNPR Camelia Bogdănici. „Peste 110 muzee din 77 de localităţi au pierdut sau sunt în pericol să îşi piardă sediile, după ce imobilele au fost retrocedate. 30% dintre muzeele afectate sunt în mediul rural. Retrocedarea patrimoniului este o reparaţie morală şi legală, dar afectează profund activitatea multor muzee din România. Odată cu retrocedarea acestor clădiri de patrimoniu, sunt puse în pericol şi o serie de colecţii muzeale foarte importante. În aceste condiţii, vă rog să îmi comunicaţi care este viziunea Ministerului Culturii cu privire la situaţia îngrijorătoare în care se află mai multe obiective culturale din Iaşi, precum şi măsurile concrete pe care Ministerul Culturii le va întreprinde pentru menţinerea acestor clădiri în patrimoniul cultural al Moldovei”, întreba Bogdănici pe 20 mai.Ambilor deputaţi, ministrul Culturii le-a răspuns pe 30 iunie, în condiţiile în care termenul legal este de 30 de zile. În răspunsul către cei doi deputaţi, ministrul se plânge că numai în judeţul Iaşi există 1.630 de monumente istorice, că lucrările de reabilitare sunt scumpe şi migăloase, că Ministerul nu are bani şi că autorităţile locale ar trebui să-şi asume finanţarea consolidării sau conservării monumentelor.
De asemenea, ministrul precizează că situaţia muzeelor care îşi pierd sediile este monitorizată încă din 2012, dar că nu există fonduri pentru răscumpărarea acestora. „Cu toate acestea, Ministerul Culturii are în vedere un proiect de modificare a legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, prin care situaţia retrocedării bunurilor culturale mobile şi a preempţiunii statului român la achiziţia bunurilor culturale mobile clasate în tezaur să fie abordate pozitiv, ţinând cont de utilitatea lor publică”, a adăugat ministrul.
Legea invocată de acesta nu are însă nicio legătură cu situaţia muzeelor şi monumentelor istorice, ci cu bunurile de patrimoniu mobil, de genul icoanelor sau cărţilor vechi. În plus, pe site-ul Ministerului Culturii nu există niciun proiect de lege în dezbatere publică.
Ultimul act normativ postat pe site este un proiect de hotărâre a Guvernului privind aprobarea bugetului Studioului Cinematografic „Sahia Film”, din aprilie 2014. De asemenea, rubrica „dezbateri acte normative pe care MCC doreşte să le modifice” este goală. „În urmă cu vreo trei-patru ani se discuta de un proiect de Cod al Patrimoniului, care să grupeze tot ce înseamnă legislaţie în acest domeniu. Discutasem la un moment dat cu Kelemen Hunor (ministru al Culturii în perioada 2011-2012) pe această temă. N-am mai auzit nimic de Cod în ultimul timp, şi nici de alte modificări legislative”, a spus Virgil Băbâi, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură.
Îți recomandăm
