România, între şantiere, finaţare şi campanie electorală

România are deschise sute de şantiere. Pentru o ţară care se doreşte modernă şi europeană, nu este un lucru rău. Numai că aceste şantiere au ca bază de susţinere banii publici şi însumate reprezintă peste 70 de miliarde de lei, iar în timp au nevoie de mulţi ani de acum înainte pentru a fi finalizate. În aceste condiţii, s-a pus problema prioritizării investiţiilor, dar nu de către reprezentanţii puterii, ci de către Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Este mai mult decât evident că aceste foruri gândesc în locul guvernanţilor la faptul că resursele statului trebuie să contribuie la proiecte cu mare impact economic şi social, nu irosite pe lucrări de mică anvergură, care servesc, de regulă, intereselor electorale de moment.

În această situaţie, de voie, de nevoie, după două trimestre de recesiune am fost informaţi că, în condiţiile veniturilor bugetare actuale, trebuiesc terminate nişte proiecte de interes, fără a ni se preciza care sunt ele, dar în procente ce reprezintă 10-20% din total. Restul urmau să fie sistate, trecute pe o altă listă şi pe o altă formă de finanţare. Dar peste acest subiect s-a aşternut tăcerea. Oare de ce?

La acel moment rectificarea bugetului ar fi trebuit să fie realizată şi în funcţie de acea listă de proiecte de inters naţional şi ar fi trebuit să se aloce banii necesari pentru continuarea lor. Tot atunci executivul emitea OUG nr. 8/2014 prin care aloca banii de investiţii Ministerului Dezvoltării. Ministerul Dezvoltării primea şi mână liberă să împartă aceşti bani autorităţilor locale prin ordine de ministru care urmau să nu mai fi publicate în Monitorul Oficial. Şi iarăşi întrebarea, oare de ce? Cert este că la începutul lunii iunie 2014, acordul cu FMI a fost îngheţat, iar obligaţiile pe care guvernul şi le asumase faţă de creditorul internaţional au fost suspendate, ca dealtfel şi investiţiile în proiecte de interes.

Dealtfel, suspendat a rămas şi Memorandum-ul pe care ar fi trebuit să îl aprobe guvernul pentru aceste investiţii, iar rectificarea bugetară din vară nu a luat în calcul nicio listă de obiective aşa cum se planificase iniţial. Din contră, s-au redus fondurile pentru investiţii, iar evoluţia din primele şase luni arată clar o scădere de circa 30% a sumelor investite de la buget pentru marile proiecte.

 În lunile care au rămas până la sfârşitul anului, prim-ministrul a anunţat că vor fi cheltuite circa 10 miliarde de lei pentru investiţii. Printre cele 20 de obiective prioritare anunţate pentru 2014 se află nouă autostrăzi, printre care Nădlac – Arad, Lugoj – Deva sau Sebeş – Turda, dar niciuna din Moldova. Alocarea totală propusă pentru aceste nouă proiecte este de aproape 2,5 miliarde lei din cele 10 miliarde. Aşa că diferenţa de peste 7,5 miliarde, în această campanie electorală, va acoperi arierate şi cheltuieli salariale în loc de investiţii. Declaraţia aparţine vicepremierului, respectiv mâna dreaptă a şefului de guvern.

 Şi cum în ţara românescă legea este şi interpretabilă si negociabilă nici măcar nu ne mai miră faptul că proiectele de interes trebuie să aştepte … Paştele cailor!

Ing.dr.ec Traian Dobre