“Am auzit voci că «hai să facem o bancă românească» şi văd ca se cloceşte ceva sau «să facem chiar o bancă de dezvoltare». Nu cred că este o situaţie mai neinspirată de a irosi resurse pentru o instituţie care, mă rog, să ne uităm la câteva bănci româneşti care au apărut prin anii 90 şi acum probabil sunt tot pe acolo, deci este absolut inutil”, a afirmat Negriţoiu. O altă problemă pe care a ridicat-o preşedintele ING Bank este temerea unor persoane publice, exprimată în cadru privat, faţă de riscul pe care îl reprezintă băncile străine pentru România dacă acestea s-ar retrage de pe piaţa românească. “Nu este niciun fel de problemă, pentru că serviciile bancare sunt de asemenea ţinută şi mersul pieţei este aşa de interesant încât băncile se cam bat aşa aiurea pe aceleaşi segmente de clienţi. La nivelul pieţei nu dispare nimic şi nu este niciun pericol”, a întărit Negriţoiu. La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a atras atenţia că trebuie definiţi bine termenii, ce înseamnă bancă românească. “Trebuie să fim foarte atenţi cum ne definim termenii. Ce înseamnă bancă românească? Cetăţenia, naţionalitatea acţionarilor? De multe ori în percepţia publică, da! Vă anunţ atunci că avem o bancă extrem de românească, UniCredit ţiriac Bank are 45% acţionariat românesc, alături de Banca Transilvania, care are un acţionariat românesc foarte prezent. Dar este acesta un criteriu? Până la urmă sunt unele bănci cu acţiuni cotate la bursă, cu acţiuni negociabile, transferabile, astăzi sunt la un cetăţean cu un anumit paşaport, mâine la un altul, ne schimbam percepţia asupra lor sau îşi schimba managementul modul de acţiune în funcţie de modul cum anumite acţiuni au fost transferate pe piaţa liberă?”, a comentat Olteanu.