De Sănătate

Punem punctul pe știi

Sinuzita: tratamentul incorect poate fi cauza recidivelor!

miercuri, 14 octombrie 2015, 18:41
6 MIN
 Sinuzita: tratamentul incorect poate fi cauza recidivelor!

Odată cu sezonul rece apar şi numeroasele viroze respiratorii, răceli de sezon care adesea sunt cauza supărătoarelor sinuzite. Care sunt simptomele sinuzitei, când vorbim de sinuzită acută şi când de sinuzită cronică, în ce situaţii este necesar tratamentul cu antibiotice şi uneori chiar de intervenţii chirurgicale, aflaţi din articolul următor:

Dr. Raluca Neagu Movilă, medic primar, Clinica ORL, Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi:

„Sinuzitele sunt infecţii ale mucoasei care căptuşeşte interiorul sinusurilor (cavităţi localizate la nivelul oaselor fetei) provocate de virusuri, bacterii sau fungi. Există două tipuri de sinuzită: acută (cu debut brusc) şi cronică, cu simptomatologie pe termen lung. Sinuzitele apar cel mai frecvent după o răceală sau o infecţie virală. Majoritatea sinuzitelor se vindecă, dar uneori se dezvoltă infecţii bacteriene. Asta deoarece tumefierea, inflamarea şi producerea de mucus cauzate de răceală, pot determina obstruarea pasajului nazal, ceea ce favorizează înmulţirea bacteriilor. Sinuzitele acute, atât virale cât şi bacteriene, pot deveni infecţii cronice dacă persistă mai de 3-8 săptămâni. Sinuzitele cronice pot determina modificări permanente al mucoasei sinusale. Ca rezultat al acestor schimbări, pacientul poate deveni mai predispus la sinuzite repetate, ceea ce îngreunează tratamentul.

Durerea şi presiunea la nivelul feţei alături de senzaţia de nas înfundat – cele mai frecvente simptome ale sinuzitei 

Ca simptome cel mai frecvent apar durerea şi presiunea la nivelul feţei împreună cu senzaţia de nas înfundat. Se poate observa apariţia unor secreţii nazale galbene sau verzui, uneori fetide ce determină o halenă (respiraţie) urât mirositoare. Alte simptome obişnuite ale sinuzitei cuprind: cefaleea (durerea de cap), febră, tuse productiv mucoasă, dureri dentare, diminuarea sensibilităţii gustative sau olfactive. Localizarea durerii sau a sensibilităţii depinde de sinusul afectat: durerea la nivelul obrajilor şi a incisivilor este deseori cauzată de inflamaţia sinusului maxilar; durerea la nivelul frunţii, deasupra sprâncenelor, poate fi cauzată de inflamaţia sinusului frontal; durerea retrooculară (în spatele ochilor), în creştetul capului său la nivelul ambelor tâmple, poate fi produsă de inflamaţia sinusului sfenoidal; durerea în jurul orbitei sau retroocular este determinată de inflamaţia sinusului etmoid“.

Sinuzita acută sau sinuzită cronică? 

„Sinuzita acută (cu debut brusc) este în mod obişnuit cauzată de către o infecţie virală şi deseori se dezvoltă rapid. Durează de obiciei 4 săptămâni sau mai puţin şi simptomele încep să dispară într-o săptămână fără tratament. Sinuzita acută produsă de infecţia bacteriană este mai puţin probabil să se vindece fără tratament şi poate duce la apariţia sinuzitei cronice sau a complicaţiilor în care infecţia se răspândeşte la distanţă de sinusuri. Secreţiile nazale devin purulente după câteva zile de la debut, apare febra, cefaleea ( durerea de cap), durerea la nivelul punctelor sinusale şi dacă nu se instituie tratament pot apare complicaţii locale şi la distanţă. Sinuzita cronică este cauzată de o infecţie acută netratată sau incorect tratată şi de existenţa factorilor locali predispozanţi (rinita cronică, deviaţia de sept, infecţii dentare apicale). 

Copiii mai mari de 2 ani, cu sinuzită cronică, pot prezinta frecvent alergii şi otite

La copii simptomele sinuzitei includ tusea, secreţii nazale care persistă mai mult de 7-10 zile, cefalee (dureri de cap) şi durere la nivelul fetei. Mulţi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronică, pot să prezinte alergii şi otite (inflamaţii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, în mod particular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) şi vaccinul pentru Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta în profilaxia otitelor şi a sinuzitelor. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor clinice şi radiografiei AF ( sinusurile anterioare ale feţei), pe baza căreia putem face diferenţa între o sinuzită acută şi una cronică. 

Tratament cu antibiotice doar în cazul sinuzitelor bacteriene 

Tratamentul trebuie instituit de urgenţă şi se adresează fiecărui tip de sinuzită. Medicul orl-ist este cel care în urma unui control poate stabili tipul de sinuzită – acută, cronică, de cauză virală sau bacteriană – şi poate recomanda un tratament corect şI eficient. În cazul sinuziteor bacteriene se administrează antibiotice, antiinflamatorii, decongestionante nazale, mucolitice, antitermice, aerosoli, hidratarea pacientului. Acest tratament care poate dura între 5-10 zile. De asemenea, se poate practica puncţia-lavaj a sinusului maxilar afectat.

Intervenţia chirurgicală endoscopică preferată pentru majoritatea cazurilor în care este nevoie de tratament chirurgical 

În cazurile grave se intervine chirurgical pentru cura sinsului afectat (prin tehnici chirurgicale clasice sau chirurgie endoscopică). Intervenţia chirurgicală este mult mai eficientă când este folosită împreună cu tratamentul medicamentos. Intervenţia chirurgicală endoscopică este preferată procedeelor chirurgicale clasice, pentru majoritatea cazurilor care au nevoie de tratament chirurgical. Este mai puţin invazivă, mai ieftină şi prezintă o rată mai redusă de complicaţii. Procedura endoscopică poate fi realizată pentru a îndepărta mici bucăţi de os sau alte produse patologice care obstruează deschiderea sinusurilor sau pentru extirparea tumorilor (polipilor) membranei mucoase. În mod normal, un tub mic numit endoscop, este inserat prin fosele nazale pentru ca medicul să vizualizeze şi să îndepărteze produsele care blochează sinusurile. În anumite cazuri, laser-ul poate fi folosit pentru a cauteriza ţesuturile care obstruează deschiderea sinusurilor. Procedeele chirurgicale clasice – pot fi efectuate în cazul complicaţiilor sinuzitelor, ca de exemplu când se formează puroi în cavitatea sinusală sau se dezvoltă osteomielita. În cazul procedeelor chirurgicale clasice, o fereastră (deschidere) este realizată direct în cavitatea sinusală, prin cavitatea bucală spre exterior. Mai trebuie adăugat că sinuzitele fungice, care sunt relatate pentru numeroase cazuri de sinuzite cronice, nu răspund la tratamentul antibiotic. Este necesar tratament antifungic, cu corticosteroizi şi tratament chirurgical.

De ce apar recidivele

Dacă se administrează antibiotice pentru sinuzită, se recomandă să nu se oprească tratamentul antibiotic mai devreme doar pentru că simptomele cedează la tratament. Trebuie să se ia în întregime tratamentul antibiotic recomandat. Infecţia poate să nu dispară dacă nu sunt luate toate antibioticele prescrise de medic. Pentru a preveni alte episoade de sinuzită pe viitor sau o a doua intervenţie chirurgicală, este important să urmaţi indicaţiile medicului în totalitate şi să vă prezentaţi la medicul ORL-ist de îndată ce vă confruntaţi cu simptomele descrise mai sus“.

Deviaţia septului nazal – factor predispozant în apariţia sinuzitelor şi favorizează cronicizarea acestora

– infecţia virală (nota redacţiei – o răceală obişnuită, de sezon) determină inflamaţia mucoasei ce căptuşeşte interiorul sinusurilor;

– mucoasa se tumefiază când este inflamată şi blocchează drenajul secreţiilor din sinusuri spre nas (sinusurilor se deschid în nas prin nişte orificii);

– mucusul şi fluidul secretat în sinusuri, nu se mai poate elimina prin orificiile sinusurilor, stagnează şi sub acţiunea bacteriilor se suprainfectează, adică devine purulent;

– anumite cauze locale cum ar fi deviaţia septului nazal reprezintă un factor predispozant în apariţia sinuzitelor şi favorizează cronicizarea acestora; 

– infecţiile dentare netratate duc la apariţia sinuzitelor odontogene (din cauză că rădăcinile molarilor sunt implantate la nivelul sinusului maxilar).

Complicaţii 

Complicaţiile sinuzitelor (ca de exemplu infecţia oaselor faciale denumită şi osteomielita) sunt relative rare. Totuşi, când complicaţiile apar, acestea pot fi ameninţătoare de viaţă şi deseori necesită tratament medical avansat sau tratament chirurgical. Dintre aceste cel mai frecvent apar complicaţiile oculare de tip abces orbitar care prin compresiunea pe nervul optic duce la orbire sau meningite, abcesul cerebral. 

Comentarii