Suceava şi Botoşani vor forma o microregiune în coasta Iaşului

Suceava şi Botoşaniul au aruncat mănuşa Iaşului. Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii municipiilor reşedinţă de judeţ au decis înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare care să reunească zonele metropolitane ale Sucevei şi Botoşaniului şi să depună proiecte în comun. Dacă până acum Iaşul era cel mai important judeţ din Regiunea de Nord-Est, de acum înainte el va concura cu microregiunea Suceava-Botoşani. Constituirea noii structuri a fost aplaudată de reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Nord-Est, care o consideră un exemplu demn de urmat şi pentru alte oraşe şi judeţe învecinate.

Noua structură constitută din judeţele Suceava şi Botoşani va avea o suprafaţă de 13.541 km pătraţi şi o populaţie totală de peste un milion de locuitori. La rândul lor, cele două municipii reşedinţă de judeţ, aflate la o distanţă de aproximativ 40 km, vor avea în total o populaţie de 187.000 de locuitori, fără a lua în calcul şi comunele învecinate celor două municipii. Practic, în imediata vecinătate a judeţului va apărea un altul, aproape triplu ca suprafaţă şi cu o populaţie o dată şi jumătate cât cea a Iaşului. Planurile celor doi preşedinţi de consilii judeţene, Cătălin Nechifor şi Florin Ţurcanu, şi ale primarilor celor două municipii reşedinţă de judeţ, Ion Lungu şi Ovidiu Portariuc, sunt ambiţioase. Liderii locali visează la un tren care să unească municipiile Suceava şi Botoşani, parcurgând distanţa dintre ele în 15 minute, la un stadion comparabil cu Arena Naţională, la reabilitarea DN 29 Suceava – Botoşani, la construirea unei noi şosele de centură a Sucevei, îndreptată spre Botoşani, sau la modernizarea în comun a Aeroportului Suceava.

Principalul avantaj al noii Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) va fi reprezentat de depunerea în comun a proiectelor de investiţii. Cu două bugete judeţene şi municipale puse laolaltă, Suceava-Botoşani va putea cofinanţa proiecte de valoare mult mai mare decât fiecare judeţ luat în parte. Totodată, numărul mai mare de locuitori se traduce în puncte suplimentare atunci când este analizată eligibilitatea proiectelor, întrucât acestea se vor adresa unui număr mult mai mare de beneficiari.

Reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Iaşi au apreciat că, prin constituirea ADI, şansele de a accesa fonduri europene sunt maximizate. Şansele ar putea creşte şi mai mult dacă Ucraina va deveni stat asociat al Uniunii Europene, intenţionându-se cooptarea în ADI şi a regiunii Cernăuţi. Contactat telefonic, preşedintele CJ, Cristian Adomniţei, a refuzat să comenteze efectul pe care îl va avea intrarea ADI în jocul finanţărilor europene. Primarul Gheorghe Nichita nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a-şi preciza poziţia.

Miza noii structuri este reprezentată de o sumă de aproximativ 500 milioane euro, dacă alocarea financiară a Uniunii Europene către Regiune Nord-Est se va menţine la acelaşi nivel şi în 2014-2020. Concret, pentru perioada 2007-2013, Regiunea Nord-Est a primit, prin Programul Operaţional Regional, 657 milioane euro. Din această sumă, 111 milioane euro au fost alocate direct municipiului Iaşi, ca pol de creştere, iar Suceava şi Bacăul au primit, în calitate de poli de dezvoltare, câte 22,24 milioane euro. Diferenţa de 500 milioane euro a făcut obiectul concurenţei directe între autorităţi publice şi investitori privaţi, în cadrul altor cinci axe prioritare.