Caută 
6 MIN
Viitorul Einstein va fi, poate, o femeie. Şi s-ar putea numi Sabrina Gonzalez Pasterski. La 24 de ani, această tânără cercetătoare din Statele Unite este pasionată de găurile negre, de spaţiile temporale şi mai ales de gravitaţia cuantică. Cei mai mari cercetători din lume îi prezic un viitor mai mult decât promiţător. S-a scris mult despre ea în ultima vreme şi a fost numită „viitorul Einstein”. Francezii preferă să o numească noua Marie Curie. În orice caz, dovadă a celebrităţii, tânăra are deja pagină dedicată pe Wikipedia. Sabrina are origini cubaneze, după mamă, şi poloneze, după tată, dar s-a născut în America. Şi-a încheiat studiile la prestigiosul Institut de Tehnologie de la Massachusetts (MIT), pe care l-a absolvit cu notă maximă. Acum studiază la Harvard, unde îşi face un doctorat cu o teză despre întretăierea spaţio-temporală, scrie digi24.ro.
Trebuie să mergem până în copilăria sa pentru a înţelege personalitatea ieşită din comun a acestei tinere cercetătoare. Sabrina Gonzalez Pasterski este pasionată de spaţiu şi de motoare încă de la vârste fragede. „De când eram micuţă sunt pasionată de domeniul aerospaţial. Voiam să construiesc o rachetă ca să merg în spaţiu”, a povestit tânăra. Sabrina Pasterski s-a născut la 3 ianuarie 1993 într-o suburbie a oraşului Chicago. La 12 ani, şi-a construit propriul avion, cu care ulterior a zburat până în Canada. Tatăl său, avocat şi inginer mecanic totodată, a încurajat-o să-şi urmeze visurile.
S-a înscris în 1998 la Edison Regional Gifted Center, o şcoală din sistemul public din Chicago, iar în 2010 a absolvit Illinois Mathematics and Science Academy, un liceu tot din sistemul public. A luat primele sale lecţii de zbor în 2003, la 10 ani, iar în 2005 a fost copilot. În 2006 s-a apucat să-şi construiască, în garajul tatălui său, propriul său aparat de zbor, cu propriile sale mijloace. Cu acest aparat a şi zburat, singură, în 2009, la 16 ani, după ce a fost autorizată de instructorul său, celebrul Jay Maynard.
A devenit astfel cel mai tânăr pilot care a zburat vreodată cu un aparat construit de el însuşi. Imediat după aceea a primit o scrisoare de la însuşi Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care i-a propus să o angajeze.
La 16 ani, a cerut să fie admisă la MIT, apoi la Harvard, dar culmea, ambele universităţi au refuzat-o. A fost pusă pe o listă de aşteptare la MIT, în aprilie 2010, asta până când filmuleţul său în care arăta cum şi-a construit avionul a fost văzut de Peggy Uden, o femeie care face parte din conducerea administrativă a universităţii. Imediat, ea le-a arătat filmul unor profesori, care au fost cuceriţi de talentul tinerei şi au insistat ca fata să fie admisă la MIT, ceea ce s-a şi întâmplat, anul viitor. „Nu-mi puteam crede ochilor”, povesteşte Peggy Udden, secretar executiv la MIT, care a simţit imediat potenţialul viitoarei fiziciene. „Am rămas cu gura căscată după ce am văzut filmul. Potenţialul său este ieşit din comun”, au mărturisit şi cei doi profesori, Allen Haggerty şi Earll Murman. Nu regretă deloc acum că au făcut presiuni ca Sabrina să fie admisă la MIT. Comparaţia cu inventatorul teoriei relativităţii, Albert Einstein, le-o datorează, de altfel, arată digi24.ro.
După ce şi-a luat diploma de la MIT cu notă maximă, Sabrina a continuat cu un doctorat la Harvard, la Centrul pentru legile fundamentale ale naturii.Pasiunea sa este să depisteze „eleganţa în haos”. Altfel zis, fizica cuantică, găurile negre, gravitaţia. Ea aprofundează gravitaţia cuantică, un domeniu care încearcă să unească mecanica cuantică şi relativitatea generală.
Între timp, tânăra cercetătoare este invitată în mod regulat să ţină conferinţe, inclusiv în Europa, după cum o arată şi programul destul de încărcat pe care îl are afişat pe site-ul personal, denumit simplu physicsgirl.com (în traducere: fiziciana). Specializată în fizica particulelor, tânăra fiziciană a publicat deja articole de ştiinţă care l-au impresionat până şi pe celebrul Stephen Hawking, care a citat-o în unele din publicaţiile sale. Graţie lucrărilor sale, Sabrina a obţinut numeroase burse şi şi-a putut continua cercetările, care în prezent sunt subvenţionate de mari fundaţii ştiinţifice, cum ar fi Hertz Fondation, Smith Foundation şi National Science Foundation, potrivit digi24.ro.
Cercetările sale ar putea aduce un avans semnificativ în definirea a ceea ce se numeşte „teoria întregului” (la care lucrează Stephen Hawking), o teorie fizică ce vrea să descrie într-o manieră coerentă şi unitară ansamblul interacţiunilor fundamentale, asociind gravitaţia corpurilor cereşti şi fizica particulelor. O asemenea teorie nu a fost descoperită până la ora actuală.
O tânără ca toate celelalte? „Când sunteţi obosiţi, dormiţi şi când nu sunteţi, faceţi fizică!”, îndeamnă Sabrina Pasterski pe blogul personal. Mărturiseşte că abia anul acesta, în 29 iulie, a băut pentru prima oară cafea. Altfel, deşi atât de tânără, nu se declară, ca tinerii din generaţia ei, o împătimită a reţelelor de socializare. Dimpotrivă, avertizează că nu foloseşte nici Facebook, nici Twitter, iar toate conturile create cu numele ei sunt false.
Din multe puncte de vedere, Sabrina Pasterski ar putea fi considerată o extraterestră. Nu Facebook, nu Twitter, nu Instagram, nici măcar profil de LinkedIn. Singura modalitate de a afla veşti despre ea este site-ul personal, physicgirl.com, pe care scrie destul de des informând despre stadiul lucrărilor sale. Blogul său are designul pe jumătate kitsch, pe jumătate serios al blogurilor din anii 90 – fond negru şi scris galben. Numai pe această platformă poate fi contactată. Nu acordă, însă, interviuri. „Prefer să aştept ca să realizez ceva în domeniul meu înainte de a da interviuri” – aşa a sunat refuzul politicos pe care l-a transmis unei solicitări de interviu din partea „Le Figaro Magazine”. Pe blog, acolo unde îşi face o descriere succintă, mai sunt şi unele confidenţe: n-a pus niciodată în gură alcool, nici ţigară, nu are smartphone (!), are câţiva prieteni, dar trăieşte foarte bine fără iubit (nici n-a avut vreunul vreodată).
E o alăturare stranie de detalii pe care le oferă: în aceeaşi frază, menţionează cheltuielile cu şcolarizarea, mijlocul de transport şi perechea sa de pantofi Louboutin cu tocuri de 10 cm. „Prefer să rămân concentrată şi sper să obţin recunoaştere pentru ceea ce fac, nu pentru ceea ce nu fac”, a declarat ea, pe e-mail, site-ului Ozy. Un e-mail din care nu au lipsit o mulţime de emoticoane şi semne de exclamare, după cum a declarat jurnalista căreia i-a fost adresat. O viaţă de ascet, am putea spune, dar Sabrina are numeroşi admiratori, care îi creează adesea profiluri de Facebook, pe care postează ştiri despre ea, discursurile pe care le ţine la universităţi şi articolele de presă despre ea.
O altă latură a muncii şi personalităţii Sabrinei este angajamentul său internaţional pentru a promova rolul femeilor în studiile ştiinţifice,ceea ce i-a adus o invitaţie la Casa Albă, când preşedinte era Barack Obama. „Sunt o simplă studentă. Şi încă mai am multe de învăţat. Nu merit toată această atenţie”, spune Sabrina, cu modestie, pe site-ul său, părând să fie luată cumva prin surprindere de toată această atenţie mediatică.
În ceea ce priveşte viitorul său profesional, nu are de ce să-şi facă griji. Jeff Bezos, fondatorul Amazon, şi-a exprimat public, anul trecut, dorinţa de a o avea în echipa sa. Întrebat recent dacă oferta mai e valabilă, Bezos a răspuns foarte hotărât: „Dumnezeule, da!”. Sabrina a fost contactată de curând şi de NASA, care ar vrea să o angajeze ca fiziciană.
Nu-i de mirate că Forbes a selecţionat-o deja printre cele 30 de personalităţi (din 600) cu vârsta de până în 30 de ani care sunt de remarcat pentru acţiunea, angajamentul şi cariera lor. În decembrie 2016, la New York, a fost premiată la ceremonia Young Women's Honors. Potrivit Institutului American de Fizică, în 2015 erau 8.081 de doctori în fizică, de peste două ori mai mulţi decât în 1999, când erau 3.178. Această creştere semnificativă se datorează numărului în creştere de doctoranzi femei. Printre ei, Sabrina Gonzalez Pasterski, de care fără îndoială vom mai auzi în următorii ani.
Îți recomandăm
