Caută 
2 MIN
* E toamnă, a început anul şcolar, a început campania agricolă de sezon, încă nu a început, oficial, şi campania electorală (deşi, neoficial, bătaia e în toi), camioane ruseşti cu ajutoare (cică) umanitare trec frontiera spre Ucraina cum trece aţa prin mămăligă, iar la chioşcurile de ziare a apărut primul număr din revista cu machetă "Tancuri ruseşti", fapt care nu prea are darul de a linişti populaţia: "Asta e anume, ca să ştim să recunoaştem modelele, când le vom vedea, într-o dimineaţă, la noi, în cartier!". Am cumpărat şi noi primul număr, cu tancul IS (Iosif Stalin), care prea tare nu ne-a dat pe spate, fiind cam plasticărie chinezească, dar sperăm ca astea să rămână şi singurele tancuri ruseşti care ajung în România. Despre plasticăriile din China nu ne facem mari speranţe că va înceta invazia lor…
* Pe partea cealaltă, americanii se află, oficial, în război cu jihadiştii din gruparea "Statul Islamic". Cu toată sinceritatea spunem că nu prea ne mai amintim de vreo perioadă în care SUA să nu se afle în război cu cineva. Ne-am născut în vremea războiului din Vietnam, înainte de 1968, cel mai greu an al conflictului, am apucat intervenţiile militare din Republica Dominicană, Grenada şi Panama, în paralel cu Războiul Rece, au urmat Războiul din Golf, operaţiunea "Redarea Speranţei", din Somalia (poate că mai ţineţi minte filmul "Black Hawk Down"), şi intervenţiile din Bosnia, Haiti şi Kosovo. După ele, ce-i drept, câteva luni de linişte; pentru unii, au fost prea multe, deci a venit 11 septembrie 2001, cu războiul din Afganistan, apoi cu cel din Irak, apoi intervenţia militară din Libia, apoi încă una, mică, în Irak, iar acum, după cum am mai zis, e scandal cu "Statul Islamic". Oricine poate înţelege de aici că, evident, se câştigă foarte bine din vânzarea de armament.
* Scriam la început că în toamna asta se suprapun două campanii, cea agricolă şi cea electorală; la cum merge treaba, se pare că ambele vor avea acelaşi rezultat: un zero frumos vopsit, bine lustruit, împodobit cu panglici roşii şi motive populare româneşti, un zero foarte reprezentativ. Asta, repetăm, la cum merge treaba azi, când scriem testul ăsta; mai este timp, totuşi, de gândire şi de mobilizare, încât să se obţină ceva rezultate pozitive măcar pe partea electorală; altfel, partea agricolă nici nu va mai conta, că vor ajunge la putere toţi dăunătorii!
* Problema cu campania electorală e că se suprapune şi peste cealaltă activitate agricolă a toamnei, legată de viticultură. Chiar şi fără alegeri, toamna e împănată cu serbări, sărbători şi festivaluri ale mustului, tulburelului şi vinului, la care, logic, se comercializează şi bere, cola sau tărie, să meargă împreună cu micii, hamsiile şi scăriţele de purcel. Dacă manifestările astea vor îmbina bahicul cu electoralul, principalele sortimente vândute (mai ieftin, să poată consuma toţi alegătorii) vor fi vinurile roşii, apoi aperitivele alcolizate tip Pontarlier, apoi sortimentele din import Chateau Pontac-Lynch (Bordeaux – Médoc Cru Bourgeois), vinul Ponte Vecchio, vinul Victorino (Toro, Spania), vinul dulce Victoria No. 2 (Malaga) şi, deşi e alb, vinul Viore 2013 (de la casa Grupo Bodegas Riojanas). Toate vinurile astea sunt pe piaţă, le găsiţi şi pe Internet; de la aceste evenimente vor lipsi cu desăvârşire vinurile nemţeşti.
