8 milioane de euro. Adica 288 miliarde lei vechi. Suma nu reprezinta valoarea celei mai mari tranzactii imobiliare din judet sau averea unuia din patronii ieseni intrati in Top 300, ci mita data de firmele locale in primele sase luni. Iar la finele anului aceasta ar putea urca chiar la 500 miliarde lei. Valoarea spagilor oferite de societatile iesene se poate calcula usor daca se tine cont de cel mai recent studiu comandat de BERD care arata ca, in 2005, firmele din Romania au dat mita 0,7% din valoarea cifrei lor de afaceri. La nivelul judetului cifra de afaceri totala inregistrata de firmele locale s-a ridicat in primul semestru la 40.000 de miliarde lei vechi. Potrivit studiului BERD in urma cu trei ani firmele din Romania alocau 2,5% din venituri pentru spaga, adica de trei ori mai mult decit in prezent.
Mi s-a cerut un autoturism
Cei mai multi oameni de afaceri contactati de reporterii „Ziarului de Iasi“ au refuzat sa comenteze pe marginea acestui subiect. „Telefoanele sint mereu ascultate. Nu apare numele in ziar, dar sintem in vizorul altora“, a spus unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Iasi. Unii mai curajosi s-au oferit sa dezvaluie o parte dintre metodele prin care se da mita, dar asta numai sub protectia anonimatului. „Imi amintesc ca am piedut chiar o licitatie pentru ca nu am dat spaga. Mi s-a batut apropo-uri ca tebuie sa licitez o suma cit mai buna pentru ca in pretul serviciilor sa intre si contravaloarea unui autoturism Dacia ce urma sa intre in patrimoniul organizatorilor“, a explicat un patron ce detine o cunoscuta firma ce activeaza in domeniul constructiilor. Mita este oferita in general, dupa cum sustin patronii, pentru facilitarea obtinerii unor contracte atit de la stat cit si de la unele firme private sau pentru ungerea inspectorilor diverselor institutii de control.
„Am auzit ca altii au mai dat“
Prefectul judetului, Radu Prisacaru, recunoaste ca in vremea cind se ocupa de afaceri a fost tentat sa se foloseasca de mita pentru a imbunatati prin acest artificiu activitatea economica a uneia din firme. „Cind ma ocupam de afaceri, una dintre firme nu mergea chiar bine. Incercind sa o redresez, m-am cramponat de barierele administrative si am fost tentat sa rezolv dind mita. Insa am renuntat“, a declarat Prisacaru.O parte dintre afaceristi spun ca ei nu au dat mita, insa sustin ca au auzit ca unii patroni se folosesc de acest mijloc. „Nu mi s-a intimplat sa fiu nevoit sa dau spaga. Am auzit ca altii au mai dat. Eu insa imi cunosc drepturile si stiu sa mi le cer. Ma mai folosesc de legaturile mele cind trebuie sa urgentez intocmirea unor documente“, a spus Neculai Vitelaru, patronul IMA. O serie de afaceristi, au dat insa din colt in colt refuzind sa dea un raspuns concret. „Intrebarea asta nu am auzit-o. Urmatoarea va rog. Sint in afara programului. Puteti sa ma intrebati de cafea, de femei…“, a afirmat rizind unul dintre cei mai influenti oameni de afaceri din Iasi.
Cum se acopera banii scosi din firma pentru mita
Mita pe care patronii o dau pentru a obtine diverse favoruri meritate ori nu, nu provine din buzunarul lor propriu, ci din banii societatilor pe care le detin. „Din cite am auzit eu, cea mai frecventa metoda pentru a scoate bani din firma ar fi folosirea fondurilor prevazute pentru cheltuielile de protocol. In plus unii ridica pur si simplu banii din societate, iar apoi ii trec pe conturi de avansuri spre decontare pentru care aduc diverse facturi si chitante“, a explicat Mihai Motrescu, expert contabil. (Dan MINDRUTA)