Profitabilitatea medie a companiilor din Romania este de circa 10% din cifra de afaceri, iar daca firmele de stat ar fi fost administrate competent, ar fi adus la bugetul de stat venituri de 1 miliard de euro pe an, adica 0,8% din PIB. Guvernul a majorat TVA recent pentru ca mai avea nevoie de venituri de un miliard de euro pentru 2010.

Rezultatul total al companiilor de stat ar fi fost mult mai prost daca nu ar fi existat cazuri exceptionale asa cum este cel al Electrica, care anul trecut a avut un profit brut de 148 mil. euro ca urmare a unei tranzactii cu cehii de la CEZ.

Fara acest profit, pierderea totala ar fi fost de peste 200 mil. euro. Ordonate in functie de pierderi, primele 10 companii cu capital de stat au adus un minus de circa 700 mil. euro, cap de lista fiind
Compania Nationala a Huilei (CNH), cu peste 144 mil. euro pierderi.

Termoelectrica sau CFR Calatori ingroasa numarul companiilor care nu fac altceva decat ca an de an sa-si ingroape bugetele in minusuri greu de recuperat.

Tarom si operatorul feroviar CFR Marfa au trecut pe pierderi in 2008, cand traficul aerian si cel de marfuri s-au diminuat. Daca Tarom finaliza anul 2008 cu pierderi de 1,7 mil. euro, anul trecut valoarea acestora a explodat, la 55 mil. euro, cele mai mari din ultimul deceniu.

In plus, aceleasi 10 companii care sunt cele mai mari gauri negre din portofoliul statului aveau la nivelul anului 2008 datorii totale de peste 16 miliarde de euro. Majoritatea acestor companii sunt in subordinea Ministerului Economiei si a Ministerului Transporturilor.

In contextul cresterii datoriilor publice si a deficitelor bugetare, in mai multe tari din Europa de Est se pune problema eficientizarii companiilor de stat. Spre exemplu, in Letonia, guvernul incearca sa eficientizeze companiile publice de pe urma carora spera sa obtina venituri anuale de 1-2% din PIB.

Ce este de facut cu aceste firme, in contextul in care Romania s-a imprumutat cu miliarde de euro pentru plata pensiilor si a salariilor, timp in care cele mai valoase active din portofoliul statului stau practic neutilizate?

Doru Lionachescu, partener principal al casei de investitii Capital Partners, este transant.

"Nu ne putem permite sa-i lasam sa piarda atat. Trebuie inchise linii de business, regandite rutele aberante, asa cum este in cazul CFR Calatori, redus personalul, identificati furnizorii pe unde se sifoneaza banii. Companiile de stat sunt nucleul in jurul carora capuseaza fel si fel de firme. Problema este cea a deciziei politice. Trebuie sa ne decidem unde vrem sa stam ca stat, care ne este strategia cu aceste companii. Avem probleme la bugetul de stat chiar cu datoriile acestor companii, iar noi luam bani de la altii pentru pensii si salarii si in plus mai majoram si TVA-ul", spune Lionachescu.

Pentru toti specialistii din piata un lucru este evident. Problema cea mai importanta este cine conduce de fapt aceste companii, pentru ca in lipsa unui management performant acestea vor continua sa inregistreze pierderi. Una dintre strategiile asupra careia multi oamenii de afaceri sau investitori straini au cazut de acord a fost aceea ca statul trebuie sa inceapa sa vanda din activele sale.

"Conteaza cine conduce. Nu face nicio diferenta faptul ca se listeaza pe bursa cateva pachete, in contextul in care investitorul nou intrat in actionariatul unei companii nu are niciun cuvant de spus cand vine vorba de decizii. Sunt companii conduse politic. Este o catastrofa, o administrare dezastruoasa. I se poate pune punct acestei situatii prin privatizari sau lichidari", mai spune Lionachescu.

In prezent foarte putine companii de stat au in frunte oameni cu experienta in domeniu. In general, directorii din companiile de stat sunt numiti acolo doar datorita coloraturii politice si rezista doar atat cat respectivul partid este la putere. Exceptiile sunt foarte putine.

"Ideea promovarii unui management privat este foarte buna, pentru ca s-ar institui o conducere bazata pe criterii de performanta. Aici este insa o problema. Niciodata nu vei putea chema oameni care sa-si asigure acest management privat, in contextul in care salariile sunt plafonate la nivelul de 4.800 de lei", spune Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, unul dintre putinii manageri romani care a lasat mediul privat de afaceri pentru a trece la stat.

Baicusi a fost director general al Siemens in Romania, cu un venit lunar de peste 20.000 de euro.

"Companiile de stat au in continuare un numar foarte mare de personal. Si in cazul nostru, la Transelectrica, s-a pus problema reorganizarilor, dar pentru noi au aparut linii noi de business, asa cum sunt eolienele, asa ca am avut nevoie de oameni. Ideea actiunilor dure de restructurare este foarte buna, dar din pacate societatea romaneasca nu prea s-a restructurat in ultimii ani. Noi nu suntem obisnuiti cu deciziile dure si de aceea este acum atat de dificil", mai spune Baicusi.

Si el este de parere ca atragerea investitorilor privati in actionariatul companiilor de stat este o solutie foarte buna, dar gasirea investitorilor interesati depinde de mai multe lucruri, cum ar fi strategiile nationale de dezvoltare pe domeniile respective si stabilitatea reglementarilor.

"Multe companii din portofoliul statului au pozitii dominante. In acest context, daca s-ar arunca anumite pachete in piata exista un risc foarte mare: acela de reglementare. Un investitor trebuie sa stie ca se poate baza pe o legislatie transparenta care nu se schimba", mai spune Baicusi.

In pre zent, statul roman a elaborat o serie de proiecte de hotarari de guvern potrivit carora este dispus sa scoata pe bursa pachete de actiuni de 15% din Romgaz, Transgaz si Transelectrica, ultimele doua fiind deja in ringul bursier.

Poate cea mai asteptata listare este cea a Romgazului, compania care asigura jumatate din productia nationala de gaze naturale si care este cotata ca fiind una dintre cele mai valoroase companii din Romania.

Specialistii spun ca portofoliul statului are numeroase active extrem de atractive pentru investitorii straini, de departe cel mai ofertant domeniu fiind energia.

"Energia este interesanta, poate o parte din productia de carbune si partea de resurse minerale. Transportul de marfa si cel aerian pot fi alternative de luat in calcul, dar modul in care opereaza acum nu este in regula", spune Lionachescu.

Potrivit acestuia, activele statului se impart in doua categorii.

"Este un sector strategic din care statul nu vrea sau nu poate sa se retraga, iar aici se impune o optimizare operationala, iar al doilea este cel din care statul trebuie sa iasa prin vanzare", crede Lionachescu.

In ultima perioda insa, cel putin in ceea ce priveste sectorul energetic, tendinta este aceea de a crea mari companii aflate in portofoliul statului care la randul lor sa poata sa se transforme in concurenti veritabili pentru grupurile straine. Problema este ca aceste demersuri dureaza foarte mult, chiar si ultima idee, aceea de a crea doi giganti energetici, avand deja intarzieri mari fata de termenul anuntat initial. (Mediafax)