3 ore. Atit faci cu microbuzul din Iasi pina in capitala Republicii Moldova, Chisinau. Insa, o data ce treci granita de la Sculeni, intri intr-o alta lume. Primul hop chiar la punctul de trece a frontierei. Romanii din autocarul in care se afla si un reporter al „Ziarului de Iasi“, ce a participat la sfirsitul lunii trecute la un schimb de experienta la „Jurnal de Chisinau“, au avut parte de un control la singe. In timp ce toate bagajele romanilor au fost scotocite, in cazul basarabenilor vamesii s-au rezumat doar la intrebari. Aceasta in conditiile in care in vama romana, persoanele din Republica Moldova au fost tratate la fel ca si romanii. In al doilea rind, desi oficial pe ambele maluri ale Prutului se vorbeste aceeasi limba, majoritatea basarabenilor prefera rusa. Printre tineri acesta a devenit chiar o moda.
Chisinaul e plin de masini scumpe
Pe drumul dintre vama Sculeni si Chisinau singurele lucruri care se pot remarca sint casele mici si saracacioase. Strada e plina de denivelari, iar putinele cladiri mai rasarite ce pot fi intilnite sint blocurile din orasul Balti, ce la o prima privire poate fi comparat cu Vasluiul, si cele din Calaras. In rest, mai nimic. Abia in apropierea Chisinaului peisajul incepe sa semene cu unul contemporan. Orasul, ce are o populatie de aproximativ doua ori mai mare decit a Iasului, este plin de tineri si destul de curat. Reteaua de strazi a Chisinaului este dispusa asemeni liniilor de pe tabla de sah, iar cladirile vopsite in general in gri au in mare parte zece etaje. Doar reclamele, spinzurate de blocuri, si viu colorate in albastru, verde sau rosu, mai sparg peisajul monoton. Capitala tarii vecine este impinzita de masini scumpe ce contrasteaza cu nivelul de trai. Jurnalistii basarabeni spun ca in Chisinau sint inmatriculate cinci Hummer-uri si un Rolls-Royce.
Multe usi inchise
Daca blocurile si strazile din capitala Moldovei seamana cu cele din Romania, mentalitatea oamenilor, legislatia ori compartamentul oamenilor de afaceri sau a autoritatilor sint total diferite. Atmosfera din Moldova seamna foarte mult cu perioada anilor 1990-1992 din Romania. Sefii institutiilor publice si patronii sint foarte reticenti cu jurnalistii, in special cei care scriu in limba romana, oferindu-le acestora foarte putine informatii. Trei zile la rind reporterul „Ziarului de Iasi“ a incercat sa obtina o intilnire cu directorul BCR Chisinau in vederea unui interviu, dar eforturile acestuia s-au lovit de refuzul politicos al secretarei. „Astazi este cam ocupat. Va rog reveniti miine cu un telefon“. A doua si a treia zi raspunsul a fost acelasi. Mai mult, acesta nu a dorit sa indice nici o alta persoana care sa discute cu reporterul nostru. „Ca sa vorbesti cu un sef de institutie trebuie mai intii sa treci de secretara. Ea te intreaba in ce problema il cauti pe director. Daca pui o intrebare mai incomoda iti spune de fiecare data ca directorul nu este la birou“, povesteste Raisa Lozinschi, redactor la ziarul national bisaptaminal „Jurnal de Chisinau“.
Patronii se feresc sa ofere date contabile
Nici oamenii de afaceri nu par a fi mai deschisi, insa acestia sint ceva mai sinceri fata de sefii de institutii. Nu te poarta pe drumuri, ci iti spun verde in fata ca nu iti ofera informatii. Un exemplu concret este cel al directorului Romstal, Victor Palii. La intilnirea cu reporterul „Ziarului de Iasi“, Palii i-a trintit acestuia in „fata“ un ziar de limba rusa, in care spunea el ca sint informatii despre firma. Dupa mai multe insistente reporterul a primit totusi un raspuns in doi peri. „La voi in Romania, datele contabile ale unei firme sint publice. La noi legea ne permite sa nu dam asa ceva. Legea ne protejeaza pe noi (n.r. – pe patroni)“, a spus sec seful Romstal Chisinau. Culmea este ca aceste prevederi legislative au fost folosite si de un bucurestean pus in functia de director la filiala din Chisinau a firmei Job Service Brasov. „Imi pare rau. Acestea sint date secrete. Stiu ca in Romania datele contabile se spun, insa nu si aici“, ne-a spus rizind directorul Job Service. In plus cei doi directori s-au ferit sa comenteze legislatia economica din tara vecina. „Sint foarte bune legile aici“, a comentat scurt Palii.
Investitorii straini nu pot cumpara teren agricol
Ceva mai deschisi la discutii s-au dovedit a fi reprezentantii Asociatiei Investitorilor Straini (AIS). Dinu Armasu, directorul asociatiei, sustine ca investitorii straini, si in speta si cei romani, sint reticenti cu presa din cauza autoritatilor. „Daca un patron vorbeste cu un reporter de la un ziar independent, sau face publicitate la un astfel de ziar, puterea mareste numarul controalelor la firma respectiva. Oricum sint controlati la singe si trebuie sa faca rapoarte saptaminale. Puterea trebuie sa stie totul despre ei“, a spus nemultumit Armasu.
Chiar mai mult, actuala putere a modificat legislatia economica, si a diminuat drepturile investitorilor straini la presiunile patronilor autohtoni. „In loc sa le ofere si oamenilor de afaceri basarabeni conditii mai bune, au preferat sa renunte la o parte din avantajele investitorilor straini“, a explicat Armasu. De exemplu, legislatia din Moldova nu le permite investitorilor straini sa cumpere terenuri agricole. „Metro a patruns cu greu pe piata noastra. Un afacerist basarabean a cumparat terenul unde se afla in prezent Metro, a schimbat destinatia acestuia din teren arabil in teren industrial, lucru care a costat foarte multi bani, iar apoi la vindut celor de la Metro“, a completat Armasu. De asemenea bancile straine nu mai au acces pe piata din Republica Moldova. „La noi sint doar 15 banci. Guvernatorul a dat o lege care interzice accesul altora. Raiffeisen Bank se chinue de mai bine de doi ani sa deschida o filiala aici si nici pina in prezent nu a reusit“, a mai spus directorul AIS.
Presa de limba romana se afla sub talpa lui Voronin
Prin aceeasi situatie grea trece si presa independenta de limba romana. Pe tarabe se gasesc putine astfel de ziare si acelea inghesuite, abia intrezarindu-se dintre cele de limba rusa. „Daca vrei ca ziarul tau sa fie afisat mai la vedere trebuie sa platesti 200 de dolari vinzatorului“, povestea un reporter de la un ziar de limba romana din Chisinau.
In general ziarele de limba romana se bazeaza mai mult pe opiniile unor persoane cu renume in tara vecina. Stirile zilnice pot fi intilnite in ziarele de „stat“ care sint editate din banii bugetului de stat si fac imagine actualei puteri comuniste. In saptamina in care s-a aflat la Chisinau, reporterul nostru a putut citi, intr-unul din ziarele de stat, un articol postat pe prima pagina in care se spunea ca presedintele Vladimir Voronin a vizitat o expozitie de masini agricole. Citeva rinduri descriau evenimentul, iar restul articolului il ridicau in slavi pe Voronin.
Vinzatorii vorbesc doar in limba rusa
In Chisinau, circa 70-80% dintre locuitori prefera sa vorbeasca in limba rusa. Peste tot in magazine trebuie sa te rogi de citeva ori de vinzator pentru a-ti vorbi in limba moldoveneasca. Culmea este ca pe etichetele produselor denumirile sint scrise in limba romana, insa vinzatorii prefera sa le spuna in limba rusa. In rindul tinerilor, acest lucru a devenit chiar o „moda“. Unii basarabeni care prefera mai mult limba moldoveneasca spun ca multi tineri care vin din celelalte raioane (n.r. – judete) ale Moldovei in capitala vorbesc limba rusa sa para mai interesanti.
Alimentele sint mult mai ieftine
In comparatie cu Romania, preturile din Republica Moldova sint mult mai mici. Cu doar 30 lei moldovenesti, adica circa 75.000 lei se poate minca un prinz consistent si bea o bere sau un suc.
La tot pasul pe strazile Chisinaului sint restaurante cu autoservire, asa numitele impinge tava, unde se gaseste mincare calda. De asemene piinea costa cu 2-3.000 de lei mai putin fata de Romania, iar pretul produselor din carne este cu circa 30-40% mai redus. Tigarile sint in medie cu 13.000 lei mai ieftine decit in Romania, un pachet de Marlboro costa doar 25.000 lei in banii nostri. O bere intr-un bar, considerat de lux in Chisinau, ajunge la 25.000 lei fata de 35-50.000 lei in locatii obisnuite din Iasi. (Dan MINDRUTA)