Intentia premierului Emil Boc de a reduce evaziunea fiscala prin acordarea unor stimulente pentru romanii care solicita si pastreaza bonurile fiscale nu va avea efectul scontat, spun consultantii fiscali si comerciantii, citati de Ziarul Financiar.

"Incercarea de reducere a evaziunii fiscale nu a fost, nu este si nu va putea fi niciodata pusa in sarcina consumatorilor. Autoritatile sunt cele care ar putea sa ia o serie de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, prin implementarea unor sisteme informatice, de exemplu", sustine Marius Stancescu, presedintele firmei de consultanta financiara si de business Riff Holding International.

Estimarea ZF a luat in considerare numarul de clienti care cumpara anual produse din magazine. Astfel, daca dintr-un hipermarket cumpara anual 2 milioane de romani, iar un supermarket are aproximativ 1,5 milioane de clienti, volumul de bonuri emise este mai mare in magazinele alimentare si chioscurile de cartier, care emit peste 2,7 miliarde de bonuri pe an si care au intre 25.000
si 63.000 de clienti pe an.

In Romania exista aproximativ 600 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip cash and carry sau discount, 39.000 de magazine alimentare si peste 13.500 de chioscuri de cartier si magazine
din benzinarii.

Anuntul premierului Emil Boc privind acordarea unor stimulente pentru romanii care pastreaza bonurile fiscale – masura menita sa reduca evaziunea fiscala – a determinat o serie de reactii in randul consultantilor si al comerciantilor, care spun ca masura nu va avea efectul scontat de autoritati.

Proiectul de lege, aflat in lucru la Ministerul Finantelor, ar putea fi aplicat in ultimele trei luni ale anului sau la inceputul anului viitor.

"O asemenea masura este foarte greu de pus in aplicare si nu cred ca va reusi sa fie implementata. Incercarea de reducere a evaziunii fiscale nu a fost, nu este si nu va putea fi niciodata pusa in sarcina consumatorilor. Autoritatile sunt cele care ar putea sa ia o serie de masuri pentru combaterea evaziunii fiscale, cum ar fi implementarea unor sisteme informatice", sustine Marius Stancescu, presedintele companiei de consultanta financiara si de business Riff Holding International.

Din punct de vedere legal, fiecare cumparator este obligat sa solicite bon fiscal, in caz contrar risca sa primeasca amenda.

In propunerea premierului se mai preciza ca romanii vor primi de la stat o parte din banii cheltuiti pe bunurile si serviciile achizitionate, in schimbul bonurilor fiscale, si vor beneficia de deduceri fiscale pentru reabilitarea locuintelor, plafoanele in functie de care vor fi calculte facilitatile urmand sa fie stabilite ulterior.

"In calitate de cumparator, pe o scara de la 1 la 10, as da nota 4 masurii de acordare de stimulente financiare pentru cei care solicita bonuri fiscale, pentru ca oamenii care au bani nu sunt interesati de o
bonificatie de cateva procente din valoarea cumparaturilor, iar ceilalti nu vor putea cere bonuri in asa fel incat sa reduca evaziunea", sustine Adrian Griciuc, administratorul hipermarketului virtual adigri.ro cu sediul in Cluj, care livreaza produse pentru companii.

"Autoritatile fiscale sunt cele care pot lua masuri de combatere a evaziunii fiscale, pentru ca exista foarte multe firme – baruri, restaurante sau cluburi – care nu emit bonuri fiscale, ci note de plata, iar informatizarea unor sisteme ar rezolva problema evaziunii", adauga Stancescu.

In fiecare zi primim de la magazin bonuri fiscale, iar informatiile care apar in aceste documente fiscale pot fi utile pentru consumatori.

De pe un bon fiscal un cumparator poate afla ca este primul client al unui restaurant, ca furnizorul de cafea a fost pe pierdere anul trecut, ca taxiul in care s-a urcat practica tarife diferentiate sau ca firma
de unde si-a cumparat inghetata are ca obiect de activitate vanzarea produselor nealimentare.

ZF prezinta ca exemple trei bonuri.

Un bon fiscal arata ca, la ora 9:50 dimineata, cumparatorul este primul client al restaurantului de unde isi cumpara zilnic cafeaua, ceea ce ii indica din start ca afacerea firmei nu este foarte prospera. Cum poate verifica acest lucru?

"Numarul 0001 din partea de jos a documentului reprezinta numarul bonului eliberat dupa ultimul raport Z, raportul zilnic care contine date despre vanzarile din ziua precedenta, adica din 5 iunie 2008",
spune Aura Cehan, administratorul firmei Inita Service din Iasi, care are ca obiect de activitate distributia si service-ul de case de marcat fiscale.

La o simpla verificare a unor informatii de pe bon (codul fiscal si denumirea firmei) pe site-ul Ministerului de Finante, cumparatorul poate afla ca restaurantul in care si-a baut cafeaua dimineata, administrat de compania PSP IMPEX SRL, a avut o pierdere neta de peste 7.600 de euro anul trecut, in conditiile in care la finele lui 2008 a incheiat afaceri in valoare de 15.000 de euro. Aceste indicii, sugerate de informatiile de pe documentul fiscal primit in schimbul cumpararii unei cafele, pot sa-i arate clientului ca va fi nevoit sa-si schimbe in curand locul in care si-a format unul din tabieturi.

"Singurul lucru interpretabil pentru bonurile cu produse alimentare este denumirea produsului. In lege nu se specifica clar daca se trece denumirea de pe factura sau de pe produs, iar modelele diverse de case de marcat au fost aprobate cu diferite lungimi de caractere pentru denumirea produsului", a mai precizat Cehan.

Asfel, de pe bonul pe care l-a primit pentru inghetata cumparata de la compania Trans Din Company din Bucuresti, care a avut anul trecut afaceri de aproape 95.000 de euro, clientul nu poate afla ce
marca de inghetata a cumparat. Mai mult decat atat, daca verifica pe mfinante.ro datele companiei, poate descoperi ca firma de la care si-a cumparat inghetata face "comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare."

Cuantumul amenzilor din legea caselor de marcat nu s-a modificat fata de valoarea sanctiunilor stabilite in 2002, cand s-a adoptat acest act normativ, in timp ce in alte domenii amenzile au crescut.

Specialistii spun ca stagnarea valorilor pentru sanctiuni pentru cei care nu folosesc casele de marcat este un alt motiv pentru care fenomenul de evaziune fiscala a crescut.

"Organele de control verifica mai ales daca bonurile contin denumirea produselor si mai putin daca se emit bonuri pentru fiecare client si, de regula, inspectorii aplica amenzile minime", sustine Emanuel
Iftimie, asociat si director al firmei Sentra din Suceava, care comercializeaza case de marcat pentru supermarketuri si magazine alimentare din Suceava, Botosani si Piatra Neamt.

Comerciantul poate primi o amenda de minimum 2.000 de lei (476 de euro) daca pe bonul fiscal nu se trece tipul de produs, denumirea marcii produsului si gramajul acestuia. Insa de cele mai multe ori acest lucru nu este posibil, casele de marcat permit 12, 22 sau maximum 30 de caractere pentru rubrica "denumire produs".

"In mod obisnuit, in Iasi se ia amenda pentru denumirea produsului ca «inghetata» sau «cafea», pentru ca nu este completa. De exemplu, daca avem o denumire a produsului «Inghetata Amicii 250g
cacao», trebuie sa o prescurtam in asa fel incat toate elementele sa apara pe bon in 12 caractere. De regula, prescurtam cu denumiri de tipul «Ing amc 250 g», pentru ca cel mai important e gramajul", a mai spus Cehan.

Nu se poate spune acelasi lucru despre proprietarii de magazine din Capitala, care iau adesea amenzi de pana la 40.000 de lei (peste 9.500 euro) pentru ca nu elibereaza bonuri fiscale pentru produsele vandute.

"Amenzile cele mai frecvente pe care le iau comerciantii din Bucuresti sunt din cauza ca nu dau bonuri fiscale in primul rand, nu trec denumirea exacta a produsului pe bon si nu afiseaza in magazin inscriptiile obligatorii", spune Alexandru Lembrau, administratorul companiei Sedona Alm, care comercializeaza case de marcat.

Printre inscriptiile obligatorii care trebuie sa fie afisate intr-un magazin se numara mesajele de tipul "Pastrati bonul fiscal pana la iesirea din unitate", orarul de functionare a magazinului si numarul de telefon de la Protectia Consumatorilor.

O situatie mai speciala o inregistreaza casele de marcat pentru taxiuri, intrucat informatiile care apar pe bon trebuie sa se refere si la tarifele diferentiate, de zi, de noapte si de stationare. Astfel, in cazul
persoanei fizice autorizate Ion C Ion, tariful de pornire este la fel cu cel de deplasare, in valoare de 1,60 lei, iar tariful de stationare pe ora este de 16 lei.

"Valoarea TVA nu apare in cazul persoanelor fizice autorizate, pentru ca nu sunt platitoare de TVA", precizeaza Emilian Duca, tax partner in cadrul companiei de audit si consultanta BDO.

"Bonurile fiscale reprezinta dovada platii, iar factura reprezinta o obligatie de plata, care se elibereaza optional, la cerere", a mai spus Lembrau.

Astfel, vanzatorul este obligat sa elibereze un bon fiscal cand o persoana fizica achizitioneaza produse din magazin.

"In schimb, in tranzactiile intre firme se elibereaza facturi care atesta plata fie cu cash- si atunci se emite chitanta, fie prin ordin de plata care nu presupune emiterea de documente fiscale aditionale, dat fiind faptul ca plata se face direct in conturile bancare", a mai spus Duca. (Mediafax)