Caută 
3 MIN
„Sint foarte departe de problema CNSAS, si ca
distanta, si ca interes”, ne transmite din tara
mandarinilor, flegmatic, presedintele Traian
Basescu. Omul care inspecta bolovanii de pe
Valea Oltului cu un fes de santier pe-o ureche,
care trecea de zeci de ori pe la podurile luate de
ape, prezentindu-se drept primul gospodar al
tarii, se situeaza acum la zeci de ani lumina
distanta ca preocupare de problema fostei
Securitati. Si (in lipsa oricarei dovezi directe
deocamdata) poate ca presedintele are tot
interesul sa para dezinteresat. Isi protejeaza fie
biografia personala, fie destinele unor camarazi,
fie viitorul unor structuri de care a depins sau nu
se poate desprinde.
Ceea ce nu a inteles din timp Traian Basescu
este ca, oricite recompense trebuie sa dea, nu
are nici un rost aceasta asociere a unei imense
bile negre la bilantul mandatului sau. E atit de
grea, incit, incetul cu incetul, il poate scufunda.
Presedintele a semnat un act de divort oficial cu
societatea civila, dupa ce, timp de citeva luni, nu
prea se vizitasera. Si tot societatea civila, in
semn de naiva impaciuire, tocmai ii ceruse o
condamnare a comunismului in fata
Parlamentului. Dupa saptamini de indiferenta
dispretuitoare, raspunsul presedintelui a venit
indirect, odata cu votul din CNSAS si lectia de
pacalire trasa lui Constantin Ticu Dumitrescu, cu
jocul facut de PD alaturi de PRM si PSD, partide
care timp de sase ani reusisera sa blocheze si sa
compromita activitatea colegiului. Fireste, aici se
poate vorbi de intreaga legenda despre
solidaritatea fesenista, de datoriile care nu se
uita, despre fostii securisti, raspinditi, intelegem,
aproape uniform in clasa politica.
Asistam la un moment de inflexiune in ceea ce
priveste credibilitatea prezidentiala in rindul
opiniei publice, viitorul guvernarii Aliantei D.A. si
ceva mult mai important – procesul de limpezire,
de decomunizare a Romaniei. Momentul este de
cotitura pentru ca, simbolic, Basescu este lovit in
calciiul de „luptator pentru dreptate”. Orice idee
de dreptate, de adevar care ii va iesi de acum
inainte pe gura va suna dogit, atit timp cit va
continua sa aplice dubla masura: securitatea si
restul. De aici putem continua in felul urmator:
oameni de afaceri care au avut trese la Secu’ si
oameni de afaceri care nu au avut asa ceva,
coruptii Securitatii si coruptii ceilalti. Intregul sau
proiect este ridiculizat, pentru ca mastile ramin in
continuare pe fetele actorilor.
In acelasi timp, presedintele a radicalizat o parte
a societatii pe care nu a incercat sa o inteleaga,
de fapt, niciodata. Grupuscule de intelectuali,
formatori de opinie, luptatori anticomunisti care,
desi lipsiti de organizare, constituie o miscare
foarte activa ca influenta pe termen lung prin
informatia difuzata in societate. Pe acestia ii va
avea de acum inainte adversari, poate singurii
veritabili din intreaga sa cariera politica.
Este un moment de cotitura si pentru Alianta
D.A., pentru ca guvernarea este in acest
moment deposedata de unul dintre proiectele
sale esentiale. Faptul ca democratii practica un
joc dublu poate zgudui pina la ruptura Alianta, in
lipsa unui compromis sau a unei reluari a votului.
In acelasi timp, faptul ca PNL se drapeaza acum
in culorile anti-comunismului falsifica in mare
masura taberele combatante, fiindca liberalii
tocmai s-au opus unei legi antinomenclatura, in
Parlament. In acest caz, eventuala rupere a
Aliantei din cauza CNSAS ne pare ca un pretex,
nu un motiv de sine statator pentru cei implicati.
De ce CNSAS este o miza pentru procesul de
decomunizare si de ce trebuie ca Ticu
Dumitrescu sa conduca aceasta institutie si nu
Corneliu Turianu? Pentru ca s-ar renunta la un
proiect sustinut coerent, argumentat si cizelat
timp de zece ani, mai credibil decit oricare alta
varianta propusa.
Turianu nu are nici un fel de autoritate morala,
ba, dimpotriva, singurele sale contributii au fost
indreptate tocmai impotriva prevederilor initiale
ale legii lui Ticu Dumitrescu, iar activitatea de
judecator pe timpul regimului comunist il face
extrem de vulnerabil la presiuni subterane. Noile
prevederi ale legii Ticu Dumitrescu si
Regulamentul de organizare si functionare a
CNSAS isi pot arata efectele numai sub girul
unui supervizor dincolo de orice banuiala.
