Criza economica, UE si Europa de Est

Daca Europa nu duce lipsa de ceva acelea sint intilnirile la virf. Probabil un semn suplimentar al crizei pe care o traversam. Ieri a avut loc la Bruxelles o reuniune de urgenta informala, peste citeva saptamini va avea loc obisnuitul "summit de primavara" al Uniunii Europene, iar in mai un altul dedicat exclusiv "protejarii locurilor de munca". Iar intre timp patru dintre cele 27 state membre ale UE, respectiv Marea Britanie, Franta, Germania si Italia, vor lua parte la reuniunea G20 de la Londra. Problema, se pling analistii, expertii si oamenii politici deopotriva, e aceea ca in ciuda tuturor acestor discutii nu s-a putut coagula o viziune comuna a statelor membre pentru abordarea crizei economice si financiare severe cu care ne confruntam cu totii. Ceea ce nu e deloc de mirare din moment ce incoerenta si lipsa de coordonare domneste chiar la nivelul Comisiei Europene.

Fiecare comisar european pare preocupat mai degraba de agenda proprie decit de a se plia la o linie de actiune comuna, mai ales ca se apropie finalul de mandat. De pilda, Viviane Reding, comisarul european pentru societate informationala, isi propunea recent sa obtina o scadere cu 70 de procente a tarifelor la telefonia mobila riscind sa loveasca intr-unul dintre putinele sectoare economice care mai are in acest moment capacitatea de a face investitii si de a crea locuri de munca. Iar comisarul grec de la mediu, Stavros Dimas, pare si el preocupat de a introduce noi norme la emisiile de bioxid de carbon intr-o perioada in care industria auto se afla aproape in colaps. Iata doar doua exemple care nu fac decit sa confirme criticile celor care acuza faptul ca in acest moment Comisia Europeana nu are nici competenta si nici capacitatea financiara de a fi un actor care sa conteze efectiv in elaborarea si gestiunea programelor anti-criza pe plan european.

Cehia care detine presedintia in exercitiu a UE a convocat intilnirea de ieri pentru a discuta cu prioritate situatia fragila a economiilor din partea de est a continentului, intre altele si ca raspuns la declaratiile presedintelui Sarkozy care a cerut producatorilor de automobile francezi sa-si relocalizeze in tara de origine liniile de productie instalate in alte state membre daca vor sa beneficieze de sprijin financiar din partea statului. Declaratii care au stirnit o adevarata furtuna pe continent, cu precadere in Cehia si Slovacia, tari care ar putea fi cele mai afectate de astfel de masuri. Chiar daca intre timp Parisul a incercat sa-si mai nuanteze cumva pozitia, nationalismul economic si protectionismul sint in ofensiva pe vechiul continent.

Ultima reuniune europeana la virf a fost una informala, asa ca nu avea cum sa se adopte nici un document oficial. Dar faptul ca Germani a respins explicit in cursul zilei de ieri o propunere inaintata de primul ministru al Ungariei, prin care se solicita Bruxelles-ului un pachet de asistenta financiara pentru Europa de Est in valoare de 190 miliarde Euro, e un semn clar al diviziunilor profunde din interiorul UE. Apelurile emotionale venite de la Budapesta si din alte capitale din regiune, in care se vorbea printre altele despre pericolul ca o noua cortina de fier sa ajunga sa desparta din nou vestul prosper de estul sarac, nu au fost de cine stie ce folos.

Atitudinea Angelei Merkel poate fi de inteles. Marile economii occidentale trec ele insele prin momente grele si, ceea ce e poate cel mai grav, nimeni nu pare sa fi descoperit inca reteta de succes pentru a stabiliza sistemul financiar, economia in general. Pina acum s-au pompat sute de miliarde in banci si in alte institutii financiare, pe ambele maluri ale Atlanticului, dar ramine de vazut daca acest imens efort va fi si folositor. Pe de alta parte exista destule voci care avertizeaza asupra pericolului unui colaps economic in regiunea de est a continentului. Mai ales daca monedele nationale se prabusesc. In acest caz reverberatiile s-ar simti la nivelul intregului continent, intre altele si datorita faptului ca marile banci din zona euro, intre care se disting cele din Austria, Italia si Franta, au o expunere totala de peste 1500 miliarde euro in tarile din Europa de Est dupa ce ani de zile au alimentat cu credite pietele din regiune, mai ales in domeniul imobiliar.

Un impact si mai serios ar fi insa altul: acela in plan politic. Pentru ca in acest caz intreg proiectul european risca sa fie pus in ansamblu sub semnul intrebarii. Dincolo de disputa de idei pe marginea viziunii pe termen lung asupra Uniunii Europene dintre cei care doresc o Europa puternic integrata politic si cei care cred ca UE trebuie sa ramina doar un spatiu de colaborare pentru statele membre, toata lumea e de acord ca piata comuna europeana e o realitate incontestabila si valoroasa care trebuie protejata. Nu va fi deloc usor. Pentru ca ceea ce saptaminalul britanic "The Economist" numeste "instinctele protectioniste atavice" sint in ofensiva. Franta e doar un exemplu. Dar ele se manifesta si in tari ca Italia sau, intr-o maniera mai putin zgomotoasa, Germania.

Din multe puncte de vedere criza economica actuala e un test sever pentru Europa. Nu e nici un secret ca si pina acum interesele nationale au prevalat in toate chestiunile esentiale, incepind cu aceea a securitatii energetice. Insa in ciuda acestui fapt, retorica tipica de Bruxelles a reusit pina acum sa atenueze asperitatile mutind tactic discutia in zone septice in care pozitiile comune sint mult mai usor de obtinut. Va fi insa mult mai greu de acum incolo. Deja datorita presiunilor politice si economice de acasa, guvernele din tarile membre par tot mai putin dispuse sa tina cont de punctul de vedere al Bruxelles-ului. In plus, in astfel de situatii critice diviziunile dintre tarile bogate si cele mai sarace din UE se accentueaza si provoaca tensiuni tot mai dificil de tinut sub control. Apar inevitabil si reprosuri: de ce a fost primit x sau y in UE daca nu era pregatit? Asa ca daca temerile unor experti se confirma si Europa de Est intra in perioada urmatoare in deriva in plan economic, am putea asista la cea mai mare provocare pentru Uniunea Europeana din intreaga ei istorie.