Caută 
3 MIN
O serie de lideri politici din tabara perdanta a alegerilor prezidentiale, precum si unii jurnalisti s-au exprimat insistent in sensul limitarii sau reducerii ponderii voturilor diasporei in procesul electoral intern. Dezbaterea a capatat accente triviale si umilitoare pentru romanii aflati in strainatate, ceea ce ne face sa intelegem ca, in sfirsit, dupa ce au inclinat decisiv balanta in defavoarea lui Mircea Geoana, ei nu mai reprezinta doar o vaca de muls pentru autoritati, ci au devenit si un neasteptat arbitru politic.
Problema e ce face Bucurestiul cu ei. Firesc, nestiind sa se adapteze noii realitati electorale, instinctul politrucului este sa-i excluda din jocul electoral pe cei plecati. In parte, ii si reuseste, deloc justificat. Interesul lor pentru ceea ce se intimpla acasa, cozile uriase de la ambasade si consulate ne arata ca viitorul de aici nu le este deloc indiferent. De la caz la caz, au aici copiii, fratii, parintii, familiile. Este momentul sa-i ascultam si sa incepem o dezbatere mai serioasa, pro-activa pentru ceea ce se va intimpla pe viitor, cind probabil rindurile lor se vor mari. In urma experientei avute cu situatia administrativa, economica mai performanta a statelor unde si-au gasit de lucru, ei pot ajuta la coagularea majoritatilor reformiste, pot sustine consolidarea structurilor democratice si legitimarea liderilor nationali.
Desi traim in plina era a globalizarii si informatizarii, administratia romaneasca este la pamint. In ciuda aparatului birocratic monstruos, acesta nu este capabil sa furnizeze informatii exacte despre evidenta populatiei. Datele Institutului National de Statistica si ale Ministerului Administratiei cu privire la numarul total de cetateni difera cu aproximativ 900.000 de cetateni, adica aproximativ 4% din totalul populatiei! Invocind o neconcordanta de acest tip, Sorin Oprescu a reusit, in 2008, sa se inscrie in cursa electorala pentru primaria Capitalei, desi nu avea numarul de semnaturi solicitat de lege. In prezent, oricine stie ca in afara granitelor exista peste 500.000 de romani, numai MAE nu a aflat acest lucru.
Prin urmare, ridicarea barierelor administrative trebuie sa fie o urgenta pentru autoritati. In fapt, 2-3 milioane de romani, peste 10% din cetatenii romani, aflati in strainatate, se confrunta anormal cu limitarile impuse dreptului de vot. Actuala lege merge pe o solutie care usureaza treaba functionarilor si o complica pe cea a cetatenilor. De exemplu, pentru a vota intr-un colegiu din strainatate, romanii trebuie sa faca dovada ca au domiciliul acolo, dar majoritatea sint inca inregistrati pe listele de acasa. Astfel se explica, in parte, si prezenta mai redusa la vot din tara. Iar aceasta pentru ca nu exista alternative de a vota in colegiul unde au resedinta si nimeni nu face un drum pana in Romania doar ca sa voteze. O alta cauza a ingreunarii accesului la vot este statutul din strainatate: multe acte acte au expirat, iar cei care vor sa le reinnoiasca trebuie sa cheltuiasca imens cu deplasarile si sa piarda timp.
Ce solutii se impun? Pina la urmatoarele scrutine – de peste 3 ani, cele legislative, peste 5 ani, cele prezidentiale – ramine timp suficient pentru o reforma administrativa si electorala, in sensul asigurarii urmatoarelor drepturi: vot electronic sau vot prin corespondenta si posibilitatea actualizarii actelor de identitate prin posta, asa cum se intimpla cu majoritatea statelor civilizate. Fireste, o asemenea reforma nu are efectele scontate, atit timp cit politicienii evita sa puna la punct un sistem anti-frauda eficient, care sa permita instantaneu identificarea votului multiplu. Reforma statului la care se refera Traian Basescu nu se poate face prin excluderea diasporei.
