Doi ieseni cu stea in frunte

Nu-i cunosc pe fratii Baciu din Dolhesti, dar am citit despre ei… Pe scurt, cei doi baieti, Petru si Constantin, au evadat din Romania comunista cu multi ani in urma. Primul, inginer remarcabil, a ajuns in Statele Unite, unde a strins avere construind centrale electrice. Celalalt, medic de prestigiu, s-a stabilit in Italia, ingrijindu-l la un moment dat chiar pe Papa Ioan Paul al II-lea. S-au intors amindoi in tara, in locurile natale, pe la inceputul anilor ’90, plini de proiecte. Si s-au pus pe munca. Printre altele, au asfaltat kilometri buni de drum comunal, au modernizat citeva institutii de interes general si s-au apucat sa faca din Dolhesti un punct important pe harta energiei verzi.

Pentru ca faptele lor au depasit de mult granitele locale, Consiliul Judetean Iasi a dorit sa-si exprime recunostinta pentru opera lor senioriala. Curioasa optiune. E ca si cum repetentii clasei i-ar premia pe olimpici; Florin Salam i-ar face o reverenta lui George Enescu; Ion Iliescu i-ar pupa intimidat mina lui Corneliu Coposu sau Ramaru si-ar declara admiratia netarmurita fata de Maica Tereza.

De 20 de ani, Consiliul Judetean reprezinta doar o institutie a esecului neasumat. Cine analizeaza setul de promisiuni facute alesii din ultimele doua decenii va descoperi invariabil aceleasi "proiecte": canalizarea Bahluiului si Prutului, autostrazi spre toate punctele cardinale, aeroport international care sa lege Iasul de marile metropole ale lumii, zone economice pe cit de libere pe atit de bogate, drumuri satesti asfaltate, comune cu chip european etc. etc. Ce s-a realizat din toate astea? In 20 de ani, alesii nu au fost in stare sa prelungeasca nici macar o banala pista de aeroport!

In schimb, consilierii judeteni nu pregeta sa se faca idioti unii pe altii, sa se ameninte, voalat sau mai putin voalat, in legatura cu spagile pe care si le-au oferit reciproc, sa-si plateasca rudele din banii statului, sa se toarne organelor unii pe altii, sa schimbe partidele ori de cite ori au un interes, sa se autodeclare manageri, pentru ca mai apoi sa falimenteze institutiile in fruntea carora s-au cocotat, sa plinga la final unii pe piepturile altora, blestemind rautatea ziaristilor, dar cersind un nou vot iesenilor.    

Cum ar putea acesti  "alesi" sa-i onoreze pe fratii Baciu? Mai degraba, gestul CJ nu face altceva decit sa atraga atentia asupra unor vesnice intrebari. De ce fratii Baciu sint acolo, iar alesii sint aici? De ce unii pot lupta pentru comunitatea din care fac parte, iar altii doar o fac de ris? De ce ne cer votul mai ales cei care nu se pricep la nimic? Iata ca exista modele, nu insa si oameni interesati sa urmeze un model.