George & George

George si George. Copos si Becali. Cuviosul, generosul, dar, in acelasi timp, malitiosul Gigi Becali, din Ghencea. Flegmaticul, pragmaticul si, in acelasi timp, dogmaticul Georgica din Giulesti. Cele doua super-personaje din jungla fotbalului romanesc s-au aflat, zilele trecute, in miezul atentiei publice, dansind pe acompaniamentul muzical al impresarei Ana-Maria Prodan, care – fie vorba intre noi, nu-i chiar (in)cintatoare – pe spinarea junelui Ovidiu Herea, un fotbalist care s-a trezit nitam-nisam, din anonimatul National-Progresului bancar, in mijlocul disputei dintre cei doi mari Gigei ai Ligii lui Mitica. La mijloc, spilcuitul, sclifisitul, dar in acelasi timp neimblinzitul Costi Iacov, de la FC National, incercind sa obtina cit mai multi bani din transferul unui fotbalist inca neimplinit. Ana-Maria, o fata curajoasa intrata cu capul inainte in infernul impresariatului fotbalistic, este un personaj secundar. Ovidiu, fotbalist tinar nimerit pe nepusa masa in avanscena, este si el personaj secundar, cum este si Costi, de fapt, cu toata fronda lui anti-Dragomir si cu toata dulceata servita direct pe lingurita lui Mircea Sandu. Principalii ramin George si George, naraviti mereu la flash-uri si reportofoane. Primul, un om politic ajuns o vreme pe culmi, dar intors la baza pe toboganul loteriei. Al doilea, politician rastignit etern sub eticheta de tinara speranta. Esecurile si sperantele politice palesc, insa, in fata realitatii fotbalistice. Ambii puternici, de temut si de neoprit.
Daca George Copos n-ar fi existat, probabil ca Rapidul ar fi gifiit din greu prin coada clasamentului, daca nu chiar prin liga a II-a. Rapidul, insa, poate fi ucis de atmosfera dulce-inecacios-insuportabila creata de regele cofeturilor. Copos se comporta ca un parinte generos si necrutator fata de odrasla preferata: "Eu l-am facut, eu il omor". Marea calitate a lui George din Giulesti? Arta negocierii. Sau mai exact, arta aburelii si a aiurelii. Numai el stie cum l-a aburit pe Buga, cum l-a aiurit pe Dani Coman si cum l-a intors din drum pe Cristiano Bergodi, hotarit sa plece din imperiul prajiturilor glazurate.
George din Ghencea nu prea abureste, spune direct in fata. Se potriveste cu nasul sau, Gica Hagi, direct si pozitiv. Gigi din Ghencea poate fi el insusi aburit, daca stii cum sa-l tamiiezi, astfel incit sa nu-ti spuna: "Hai, mai, copile, ma aiurezi tu pe mine, Gigi Becali?". Cu tamiieri, abureli si aiureli a facut Meme Stoica treaba buna la Steaua si a dus si el viata imbelsulgata. Pina cind a crezut ca poate duce trinta dreapta cu marele patron si a ramas cu clontu-n brinza. Pe Copos nu poti sa-l aburesti, fiindca nu stii ce gindeste si, in plus, stapineste arta negocierii. 
George si George mai au un punct comun. Una a spus ieri si alta spune astazi. Diferenta este esentiala. La George din Ghencea, asta se traduce ca una a gindit ieri si alta gindeste astazi. La George din Giulesti exista doar doua variante: a mintit ieri, minte astazi, sau a mintit si ieri si astazi. Mai alaltaieri, Becali spunea ca nu vrea sa mai auda de straini prin Ghencea, mai ieri vorbea cu nonsalanta de argentinieni, brazilieni sau portughezi carora vrea sa le plateasca pina si clauza de reziliere. Copos spune mereu ca vrea sa cumpere jucatori si sa faca echipa de Liga Campionilor, dar gindeste mereu sa stoarca totul din ceea ce are si sa aduca tot ce poate gasi mai bun pe mai nimica.
Concluzia in cazul Herea se amina, pentru ca, la ora scrierii acestui articol, situatia fotbalistului este inca incerta. Concluzia generala este, insa, mai usor de tras. Cine are cistig de cauza, cuviosul sau pragmaticul? Raspunsul se poate gasi in situatia transferurilor din aceasta vara. Badoi si Rada au plecat de la Steaua la Rapid, polonezul Golanski a ajuns la Steaua, desi a fost dorit si de Rapid, iar Herea mai are doua variante la dispozitie, Steaua sau FC National. Scorul: 3-0 pentru George!