Olimpiada altora

Nici la Jocurile Olimpice de la Vancouver sportivii romani nu vor obtine rezultate spectaculoase, dar proiectele demarate de COSR dau sperante ca in viitor situatia se va schimba.

De ani si ani, privim Olimpiadele Albe cu un ochi neutru, de expert, fara prea multa participare afectiva. Pentru ca, pentru noi, Olimpiada de iarna este Olimpiada Altora. Primul titlu mondial din istoria sportului romanesc a fost obtinut intr-un sport de iarna, in 1931, cind echipajul Papana-Hubert se arata cel mai bun din lume la bobsleigh, 2 persoane. Aceasta medalie de aur nu a stirnit emulatie printre conducatorii vremii, cei doi fiind nevoiti sa faca economii serioase pentru a participa la Olimpiada din 1932, disputata la capatul lumii, in statiunea americana Lake Placid. Singura medalie a Romaniei la Jocurile Olimpice de iarna s-a inregistrat tot cu bobul de doi, dupa 37 de ani, prin Ion Panturu si Nicolae Neagoe. De atunci, sportivii trimisi la jocurile hibernale au fost cei mai buni ilustratori ai principiului coubertinian "important este sa participi". De 42 de ani, boberii, schiorii, biatlonistii si patinatorii romani participa de zor, dar fara vreun aport la zestrea consistenta adunata de colegii lor din disciplinele mai calduroase.

Nici la Jocurile care stau sa inceapa in citeva zile in indepartata Canada sperantele la medalii nu sint mai mari de zero, ca si in atitia amar de ani, chiar daca Romania va trimite la Vancouver un surplus de trei sportivi fata de editia de acum patru ani, de la Torino. De vreo trei cicluri olimpice, cind e vorba de Jocurile de Iarna, nu se aude decit un nume: Eva Tofalvi. Vrednica biatlonista este asteptata mereu sa dea lovitura intr-o competitie olimpica, numai ca anii au trecut si concurenta este mult mai aspra. Cu un an in urma, clasarea pe locul VI a stafetei feminine de biatlon intr-o etapa de Cupa Mondiala a fost etichetata de cunoscatorii in domeniu ca o performanta senzationala. Numai ca de la pozitia a sasea intr-un concurs oarecare pina la medalia olimpica este o diferenta ca intre pistele de la Anterselva si traseele din jurul Predealului unde se antreneaza biatlonistii romani. La patinaj artistic, poate cea mai ochioasa disciplina de iarna, performanta romaneasca maxima este un loc VIII la Europene, ocupat cu vreo zece ani in urma de Gheorghe Chiper. In 2010, la nationalele Romaniei s-au infruntat doar Zoltan Kelemen si... Kelemen Zoltan. Diriguitorii federali au naturalizat in graba o frantuzoaica de 17 ani (cu mama romanca), pentru a ne reprezenta la Europenele de la Tallinn si a se clasa pe penultimul loc. Cit despre perechile sportive, nu s-a auzit asa ceva de prin anii '30, cind fostul fotbalist Fredy Eisenbeisser evolua in competitii alaturi de Irka Timcik. Este o copilarie sa crezi ca performantele cu adevarat rasunatoare (dar numai raportate la trecutul apropiat si indepartat) ale schiorilor fondisti juniori la Mondialele de virsta se pot traduce in rezultate olimpice pe masura, dar copiii talentatI, ca Reka Ferencz, Paul Pepene sau Petrica Hogiu, pot invata multe din experienta olimpica.

Comitetul Olimpic si Sportiv Roman a anuntat un amplu program pentru relansarea (sau mai degraba lansarea) sporturilor de iarna in Romania, care a inceput sa dea roade tocmai acum, in prag de Vancouver. Insa teama ne este ca, dupa rezultatele care nu au cum sa fie spectaculoase de la JO 2010, acest program sa nu fie abandonat, in cel mai pur stil romanesc.

Principala problema a sporturilor de iarna in Romania nu este lipsa talentelor, ci lipsa fondurilor si - mai ales sau implicit - lipsa infrastructurilor. Pe pirtiile de schi din Bucegi, concepute mai degraba pentru agrement, nu se poate organiza vreo competitie internationala mai acatarii, in tara nu exista decit trambuline de 65-75 m, in conditiile in care la marile competitii nu se concureaza sub 90 de metri. Si nu exista decit cinci patinoare acoperite mari si late: la Bucuresti, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Galati si Buzau, valabile pentru patinaj artistic si hochei, pentru ca vitezistii asteapta sa inghete lacurile din Harghita pentru a se intrece pe vint si ninsoare. In acest peisaj gri exista citeva pete albe, desenate de forurile internationale, care acorda incredere eforturilor forului olimpic roman in privinta sporturilor de iarna. In septembrie, Romania a primit dreptul de a organiza un Grand Prix de juniori la patinaj artistic, iar in 2013 Brasovul si statiunile de pe Valea Prahovei vor gazdui intrecerile Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE). Prin aceasta, Romania s-a obligat sa faca, din pamint, din iarba verde sau din zapada, un patinoar acoperit sub Timpa (care poate gazdui si probe de short-track) si sa modernizeze pirtiile de schi alpin si traseele de schi nordic si biatlon. Practic, tara noastra este impinsa de Europa sa faca niste investitii importante, pe care greu ni le puteam imagina din proprie initiativa.

Pentru Romania, o tara strajuita de o impresionanta cununa de munti, este rusinos sa fie intrecuta in domeniul sporturilor de iarna de state ca Estonia si Ungaria. La Vancouver, probabil ca bilantul nu va diferi esential fata de editiile trecute si numai daca va exista perseverenta in proiectele incepute vom putea spera ca, in viitor, Olimpiadele albe si fie si ale noastre.