Pentru ce fel de buget optati?

A venit timpul „dezbaterii" bugetului, acea tirguiala anuala, netransparenta, in care unii parlamentari sint, de obicei, induplecati, in schimbul a ceva, ca sa lase deoparte principiile. Iar ultima saptamina a fost plina de pozitii de „principiu". E un moment special, determinat nu numai de rigorile crizei, ci si de pozitionarile preelectorale ale partidelor. Care ar fi cele doua viziuni bugetare ale anului electoral 2012 (anul iesirii credibile din criza sau al reintrarii intr-o alta recesiune)?

Cuvintul de ordine al Guvernului este prudenta: fara indexari de pensii, fara mariri de salarii, deficit cit mai mic, imprumuturi cit mai putine. Romania incepe de la anul sa-si achite datoria. E mare, raportata la buget, si a crescut extrem de rapid in ultimii trei ani. De la BNR cuvintul de ordine este: atentie! Generatiile devin sclavele celor de acum, datoria publica se dubleaza la fiecare doi ani. In 2006 era 12% din PIB, in 2010 era 31%, acum a ajuns la 40%. Asadar, deficit de maximum 3%, intr-un scenariu de crestere economica. FMI cere pregatirea pentru „vreme de furtuna". Prin urmare, cu tabloul datoriilor in fata, niet salarii, niet pensii, niet bani in plus la educatie si sanatate. Rostogolirea datoriilor, plus altele noi, facute pentru acoperirea golului de la fondul pe pensii, ar pune usor la zid Romania in fata pietelor, la costuri extrem de mari. In doi ani de zile, poate ajunge intr-o situatie necontrolabila.

De cealalta parte, USL ne preda lectia inversa: statul trebuie sa cheltuiasca mai mult in vremuri de criza, sa devina un jucator important in piata, sa participe la investitii. In general, pentru opozitie ( a se citi, din ce in ce mai apasat, socialisti), criza nu este decit un fenomen intern, generat de incompetenta Guvernului. Prin urmare, ea poate fi combatuta prin masuri de ordin intern. Si cum poate fi relansata economia? Prin efectele pozitive pe care le anticipeaza ca urmare a unei reduceri a CAS si a TVA la 19%, indexarea pensiilor (ultim fapt pentru care USL ar fi dispusa sa mearga la Curtea Constitutionala). Cum facem cu efectele imediate si teribile in ceea ce priveste deficitul bugetar? Victor Ponta, autointitulat „viitor premier", ii vine de hac deficitului prin reducerea cu 50% a cheltuielilor de bunuri si servicii. Ce e asta, cum ar fi posibil si la ce sume se refera? Suma pe care vrea sa o taie USL a fost de 29 de miliarde in 2011, din care, in 2012, ar vrea sa ia 14 miliarde, pentru a acoperi prezumtivul gol lasat de TVA, CAS si pentru a indexa pensiile.

Se poate? In 2011, 56%! din cheltuielile cu bunuri si servicii au fost pentru servicii medicale si retete compensate. Este dezirabila, chiar cu amputarea utopica a caracatitei din sanatate, o reducere cu 50%? Prin ce mobilizare nemaivazuta a cui, prin cite spitale inchise, taieri de medicamente si renuntare la aparatura medicala? Episodul doi: din cei 44% ramasi la cheltuieli de bunuri si servicii, cea mai mare parte merge catre autoritatile locale. Ceea ce ar insemna ca PSD si PNL trebuie sa transmita primariilor ca vor sa le taie 50% din platile cu bunuri si servicii. Pe ce fond? O treime dintre comunele din Romania, peste 900, se afla in pragul falimentului, nu mai au venituri si bani sa functioneze. Au contractat lucrari de investitii, nu le mai pot plati, iar furnizorii ii executa cu sentinte judecatoresti. Reducerea cu inca 50% a cheltuielilor ar insemna ajungerea sigura in faliment a majoritatii primariilor.

Am lasat la o parte teme extrem de importante, precum reducerea evaziunii fiscale, imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene, contractele publice cu firmele de partid, intrucit, in ciclul opozitie-putere, acestea s-au dovedit doar motive de atac politic, fara ca vreun partid aflat la putere sa renunte la clientela sau sa fi reusit rezultate cu atragerea fondurilor europene.

Schematizind, dezbaterile legate de buget comprima doua filosofii de viata. Din lipsa de idei si expertiza, una merge, de principiu, pe ideea cumpatarii si a retinerii. O treaba pe jumatate contabila, ideea e sa nu iasa cu minus prea mult. Cealalta pretinde ca are idei, dar continua, de fapt, modul riscant in care s-a miscat Romania in ultimul deceniu: pe estimari de venituri exagerate, masuri luate pe picior si intinderea cheltuielilor mult, mult peste ceea ce permit veniturile reale la buget. Deci, pensionari, capi de familie, contribuabili, pe ce varianta ati merge daca ati fi in Parlament cu drept de vot?