Profesionali, dar si profesionisti?

Asa se numeste forma de bacalaureat care isi va face loc de anul viitor in agitatul peisaj educational romanesc. Reprezinta aceasta noua diploma un progres? Noul ministru al Educatiei, care de fapt este unul mai vechi – pentru ca altul nu s-a putut gasi la USL, a dat deunazi exemplul Frantei, unde absolventii de liceu pot alege intre bacalaureatul profesional, cel tehnologic si cel general. Bac-ul profesional francez nu ingradeste accesul la universitate, dar rata de succes este slaba, comparativ cu celelalte doua. Aceasta se explica prin faptul ca francezii au mers mai departe pentru asigurarea unei integrari mai rapide pe piata muncii, reducand ciclul de invatamant de la 4 la 3 ani. Ca o curiozitate, bacalaureatul general de la ei nu deschide drumul spre piata muncii, fiind destinat continuarii studiilor, invers decat proiectul promovat de ministrul Andronescu.

In Romania, ideea impunerii bacalaureatului cu grad redus de dificultate a aparut dupa cresterea brusca a numarului celor picati, generata de montarea camerelor de luat vederi in salile de examen. Initial, masura nu a avut caracter general si, in judetele care s-au fofilat de la montarea camarelor de supraveghere, promovabilitatea a fost neverosimil de mare in comparatie cu celelalte. Cam asa s-a intamplat si la referendum cand, in cateva judete din sudul tarii, prezenta a depasit cu mult bunul simt invocat pe vremuri de unul din partidele care constituie USL. Va amintiti cu siguranta de localitatile unde au votat peste 100 la suta dintre alegatori, chiar in lipsa paravanului oferit de cine stie ce atractii turistice. Guvernul de la Bucuresti este in stare sa obtina o prezenta asemanatoare si la bacalaureat, dar numai daca va reusi sa-i atraga pe candidatii respinsi in ultimii doi ani, de cand camerele de supraveghere functioneaza. Ecaterina Andronescu nu poate promite renuntarea la ele, desi cateva voturi in plus pe 9 decembrie n-ar fi stricat. Dar nici introducerea bac-ului profesional nu este o masura cu caracter electoral, sustine ministrul Educatiei, cu toate ca distinsii sai colegi de partid erau pana mai ieri gata sa sara cu totul peste bacalaureat si sa permita admiterea la facultate numai pe baza de promisiuni.

Dincolo de aspectul politic care sta in spatele schimbarii, se pune intrebarea cat de utila le va fi aceasta absolventilor. Piata muncii are destule alte probleme cu care se confrunta, de la legislatie stufoasa si uneori ambigua, la fiscalitate ridicata, cu taxe imposibile pentru multi potentiali angajatori. Au fost acestia consultati in privinta pregatirii profesionale a absolventilor de liceu?

Pana mai acum 20 de ani, oricine termina cursurile liceale se alegea cu un certificat de calificare, indiferent daca era trecut examenul de bacalaureat (care includea totusi o proba practica). Acel certificat atesta pregatirea profesionala a celor dornici sa-si gaseasca un loc de munca, ceea ce ministrul Educatiei vrea sa reinstituie acum, cu un bac mai usor de luat si o diploma. Asadar, ideea nu este deloc noua, dar va fi interesant de vazut cati profesionisti va aduce sistemul de invatamant cu lipsurile sale intr-o economie unde oportunitatile si conditiile de angajare bat pasul pe loc de cativa ani, iar perspectivele nu se arata deloc promitatoare. O dovada in acest sens este ca proiectul bugetului tarii pe anul viitor (care trebuie sa prevada si cheltuielile generate de organizarea bac-ului profesional) este tinut ascuns de ochii alegatorilor.