„Revolutia” se radicalizeaza

Aproape exterminata din discursul public sub guvernarea PSD, tema colaborarii cu fosta Securitate acapareaza discursul public. Proiectele legii lustratiei sau accesului la arhive, privite cu condescendenta si tergiversate in prima jumatate a mandatului Aliantei D.A, sint acum depasite de fulgeratoarea evolutie a lucrurilor si precipitarea evenimentelor. Poate ca „revolutie” nu e termenul cel mai adecvat, dar rasturnarile de situatie, tempoul in crescendo, au ceva din atmosfera unor schimbari importante. E greu de explicat paradoxul de ce Traian Basescu, banuit ca nu ar fi avut relatii doar „profesionale” cu Securitatea, cit s-a aflat la Anvers sau comandat de vas, a dat totusi drumul desecretizarii dosarelor politicienilor, intr-un moment in care nu se mai astepta nimeni.
Frenezia contamineaza. Marius Oprea pregateste un raport asupra tuturor celor care au colaborat cu Securitatea si fac parte din aparatul guvernamental. Partidele au lasat jocul de-a „coruptii nostrii, coruptii vostri” si au trecut la inventarierea securistilor din taberele adverse. Liberalii ii numara pe cei de la PD si PC, conservatorii pe cei de la PD, pesedistii pe cei de la PNL. PRM pe cei de la UDMR si invers. Turnatorul Voiculescu este sigur ca presedintele Basescu a colaborat si el cu Securitatea. In Guvern sint demascati ofiterii. Mona Musca atrage un text devastator din partea lui Gabriel Liiceanu. Filialele judetene ale partidelor si institutiilor cer CNSAS verificarea membrilor. Universitarii, barourile solicita acelasi lucru. Le-a venit si rindul preotilor, exclusi, fara nici o justificare, din categoriile socio-profesionale vizate, iar acum seful statului ii include si pe sportivi.
Se doresc transformari legislative radicale, care sa incrimineze pe toti cei care au semnat cu fosta Securitate nu numai cei dovediti ca au facut politie politica. Apoi, se intentioneaza modificarea legii de functionare a CNSAS incit sa se permita publicarea listei tuturor ofiterilor de Securitate de dupa 1948. Mai nou, mai ales dinspre Uniunea Europeana, se cere publicarea tuturor dosarelor pe internet, considerindu-se ca vinovatia trebuie analizata si stabilita la nivelul opiniei publice. Tocmai aceasta radicalizare a discursului lustrativ ar putea sa prinda inclusiv rapoartele date de Traian Basescu cit timp a fost comandant de vas. Nu mai trebuie sa se dovedeasca ca a facut politie politica, ca a avut nume de cod sau ca a turnat pe vreun coleg, ci doar ca, la un moment dat, a fost prins, chiar si in verificari, intr-o schema de organizare si verificare a serviciilor secrete.
Asadar, de unde am pornit, de fapt? Din cite ne aducem aminte, de la politiceni. Si unde am ajuns?
Deocamdata numarul politicienilor deconspirati e infim. Problema este alta. Se judeca intr-o puternica disonanta cognitiva. In comparatie cu marea problema a perioadei actuale-coruptia, colaborarea cu Securitatea pe ce taler trebuie plasata? Liberalii se pregatesc sa o excluda pe Mona Musca, teribil de revoltati, dar il pastreaza pe Dinu Patriciu, acuzat de fapte extrem de grave de coruptie si de sponsorizare a adversarului. PSD tinde sa o marginalizeze pe Rodica Stanoiu, si ea vrednica turnatoare, dar figuri care isi pot lua Oscarul pentru coruptie, precum Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc, sint intangibile. In acelasi timp, cazul prim secretarului Ion Iliescu, care a dat aprobari de urmarire solicitate de Securitate (doar ii era subordonata!), nu intereseaza pe nimeni. Colaborarea se judeca tot in functie de prioritatile politice de moment. Se plateste simbolic mai mult pentru trecut decit pentru pacatele actuale.
Cum sa ne raportam mai corect? In functie de ce? Ne rafuim cu trecutul, ar fi fost excelent daca am fi ajuns la momentul acesta si cu o doza de ratiune, uitind de la ce am plecat. Mandatul Aliantei, al lui Traian Basescu, nu a fost unul anticomunist (el asumindu-si in campanie, postura de fost comunist), ci unul anti-coruptie, dar tinde sa devina unul radical anti-comunist. Inainte de 1 ianuarie 2007, presedintele va iesi cu o declaratie prin care statul roman va condamna regimul comunist, pe baza raportului Comisiei de la Cotroceni. E perfect, daca aceasta e numai o parte a proiectului, nu doar o forma de a deturna atentia de la campania anticoruptie.