Sa se schimbe, dar sa raminem tot noi

Odata cu cristalizarea aliantei electorale PSD-PC-PNL, apele par sa se limpezeasca pe scena politica. Daca nu apar surprize majoare – disensiuni intre liberali si social-democrati sau nasterea Albei ca Zapada – in 2012 vom avea de ales intre doi mari poli: PDL-UNPR si, eventual, Partidul Poporului, dupa cum lasa de inteles Sebastian Lazaroiu, respectiv PSD – ACD. In atari conditii, dezbaterile din ultimele zile s-au mutat previzibil pe modificarile legii electorale. A fost mai intii readucerea in discutie a unui proiect aflat pe masa Parlamentului inca din noiembrie anul trecut. Acesta propune alegerea primarului intr-un singur tur de scrutin, dupa modelul presedintilor de Consilii Judetene. Scopul declarat al initiativei? Reducerea cheltuielilor – termenul "criza" apare expres in textul expunerii de motive, ca si cum criza ar fi un dat permanent pentru Romania -, respectiv un tratament egal intre candidatii la Primarie si cei la CJ. Scopul real? Mentinerea unui status quo la nivel local care avatajeaza principalele forte politice, in detrimentul potentialilor noi aspiranti. E lesne de inteles ca intr-un scrutin cu un singur tur, edilul in functie devine imbatabil. Nu exista primar in tara ca sa nu obtina, cu bugetul local la dispozitie, cel putin 35% din sufragii, suficient pentru un nou mandat. De altfel, acest procent cistigator scazut reprezinta punctul slab al propunerii. Cu o prezenta medie la urne de 40%, vom avea primari alesi cu o "majoritate" reala de 15%, adevarati "reprezentanti" ai comunitatii. S-ar putea contraargumenta ca in noua formula, cel putin, vor dispare aliantele conjuncturale si uneori netransparente care se incheaga intre cele doua tururi de scrutin. Posibil, doar ca aceste aliante sint un rau necesar, ele stabilind ulterior coordonatele de "afinitate" in cadrul consiliilor locale. Este de ajuns sa aruncam o privire la CJ Iasi, unde a fost aplicat sistemul cu un singur tur de scrutin, si unde volatilitatea majoritatilor a perturbat activitatea institutiei. Daca tot se urmareste o modificare a legii electorale in acest punct, poate mai indicat ar fi introducerea unui al doilea tur de scrutin si pentru presedintii de CJ.

A doua propunere, cel putin bizara, a venit din partea presedintelui. La o dezbatere a Institutului de Studii Populare, pe tarimul dreptei cum s-ar spune, Traian Basescu a lansat ideea finantarii campaniilor electorale exclusiv din bani publici. In opinia presedintelui, demersul ar avea darul sa simplifice controlul sumelor cheltuite de candidati, impuscind doi iepuri dintr-o lovitura: ruperea tandemului demnitar – sponsor, respectiv, eliminarea pomenei electorale. Conceptul enuntat de presedinte este eminamente de stinga, nefiind de mirare ca PSD a achiesat imediat. Mergind pe logica presedintelui, ar trebui nationalizata intreaga economie pentru a scapa de evazionisti sau ar trebui creat un fond de ajutor al statului din care hotii sa fie sprijiiti, ca sa nu mai cada in pacat. Intr-o tara bintuita de nostalgii comuniste, fireste ca legatura de conditionalitate dintre un ales si un om de afaceri pare ingrata. Totusi, in alte state cu o democratii ceva mai vechi, legislatia incurajeaza raportul politician-antreprenor, ca o relatie fireasca intre administratorul fondului si principalul contributor. Mecanismul functioneaza "dincolo" pentru ca increngatura politic-privat este transparenta iar institutiile cu atributii de control sanctioneaza derapajele. Aceste institutii exista si in Romania, plus legislatia corespunzatoare, vinovatii sint mai greu de gasit. De ce? Poate pentru ca institutiile in speta sint la rindul lor politizate. Nu l-am auzit pe Traian Basescu sa se plinga de legea electorala in 2008, cind PDL si PSD isi imparteau toate functiile in deconcentrate pina la nivel de portar, si nici mai tirziu, cind posturile eliberate de social-democrati au fost negociate cu UNPR. Proiectul sau nu descurajeaza coruptia si spaga electorala, ci doar restringe numarul beneficiarilor, lasind entitatea numita stat sa decida citi bani primeste fiecare candidat.

In ambele propuneri de modificare a legii electorale, miza nu este aceea de a reduce cheltuielile de campanie sau de a limpezi traseul banilor in circuitul public-privat, ci de a mentine pe cit posibil intacta actuala casta politica.