Speculatii la margine de Schengen

Ministrii de Interne ai Frantei si Germaniei au adresat, marti, o scrisoare comisarului pentru Afaceri Interne in Comisia Europeana, Cecilia Malmstrom, in care atentioneaza ca aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen ar fi "prematura", daca ar avea loc in martie 2011. Cei doi vorbesc despre "carente" in legatura cu justitia si coruptia – probabil noi sintem tinta principala, respectiv criminalitatea organizata – pentru care vizati sint mai degraba vecinii nostri de la sud. "Nu este posibil sa nu luam in calcul aceste carente, constatate de Comisia Europeana in Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)", spun cei doi ministri. O abordare ciudata, din moment ce criteriile de aderare la Schengen n-au fost legate niciodata oficial de MCV. O schimbare din mers a regulilor jocului, interpretata corect de presedintele Traian Basescu drept discriminatorie. Cel putin la nivel procedural, pozitiile celor doi ministri nu se sustin. Cu atit mai mult cu cit in aceeasi scrisoare se recunoaste ca, din punct de vedere tehnic, procesul aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen este "global pozitiv". Sa vedem insa partea plina a paharului si sa speram ca presiunea, chiar daca discretionara, pusa de cele doua state pe reforma justitiei vor da rezultate concrete la Bucuresti. 

Tot marti, Romaniei, si nu numai, ii mai parvine o veste proasta, via Comisia Europeana. Potrivit "The Guardian", CE va respinge solicitarile unor state est-europene, printre care si Romania, de a introduce o lege privind genocidul care sa condamne negarea crimelor comunismului tot asa cum multe tari membre UE interzic negarea Holocaustului. Solicitaea fusese adresata saptamina trecuta de ministrii de externe din sase state est-europene: Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia si Romania. Potrivit ministrilor din aceste tari, crimele comunismului "ar trebui tratate dupa aceleasi standarde" ca si cele comise de regimul nazist, in special in acele tari in care exista legi privind negarea Holocaustului. Potrivit, insa, purtatorului de cuvint al UE pentru Justittie, acesta solicitare are sanse mici de izbinda, pe de o parte pentru ca nu exista consens intre statele membre – oare pe ce pozitie joaca aici influenta stinga franceza? -, pe de alta parte pentru ca, desi au comis crime "ingrozitoare", regimurile comuniste nu au vizat "minoritati etnice". Ultimul argument este cel putin discutabil. Cu alte cuvinte, viata unui minoritar cintareste mai mult? Sigur ca da, atunci cind vorbim de "genocid", va fi raspunsul academic. In fine, frustrante subtilitati de limbaj! 

Asadar, marti s-a dovedit a fi o zi proasta pentru citeva tari est-europene. Nu putem corela in vreun fel cele doua evenimente, dar putem cel putin specula pe seama unui cistigator. Observam ca si intirzierea aderarii Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen si controversele lingvistice pe tema "genocidului" avantajeaza fin Kremlinul. Rusia inca suspina dupa fiecare cetatean moldovean devenit peste noapte membru UE, iar taraganarea aderarii la Schengen va mai taia din optimismul aplicantilor. In plus, scrisoarea ministrilor de Interne francez si german decredibilizeaza in plan extern Romania, cu posibile efecte peste Prut, unde negocierile pentru formarea unei majoritati parlamentare sint in toi. "Ce relatii sa ai cu un stat cazut in dizgratia Germaniei si Frantei?", ar putea specula momentul Voronin, in asentimentul Kremlinului. Cit despre nostalgia Federatiei Ruse fata de comunism, vorbele sint de prisos. Chiar daca a condamnat recent stalinismul – nuanta e foarte importanta -, Rusia nu-si va asuma niciodata paternitatea unui sistem criminal. Daca au "existat si greseli", si le condamna singura, nu e nevoie sa-i atraga altii atentia. Fireste, putem merge mai departe cu speculatiile, tinind cont de relatiile privilegiate dintre Rusia si binomul Germania – Franta, despre faptul ca aceste decizii vin iarna, cind e frig… Dar, repet, sint doar speculatii.