Caută 
7 MIN
Inceperea anului scolar in satele Iasului gaseste sute de scoli in aceeasi stare jalnica in care zac de ani buni. Unele cu pereti din chirpici, cu sali de clasa mobilate arhaic, cu clase simultane si profesori necalificati. Sint insa si citeva scoli care vor primi astazi vizita oficialitatilor, in frunte cu insusi ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei.
Majoritatea unitatilor incluse in "traseul festiv" nu sint insa din cele care stau sa se prabuseasca, ci au cladiri nou-noute, care au beneficiat de investitii guvernamentale.
"Ziarul de Iasi" a parcurs la sfirsitul saptaminii trecute un traseu diferit de cel "oficial". Am vizitat la intimplare citeva din scolile de la tara inainte de startul noului an. In orice directie am fi pornit insa, am fi gasit situatii similare. Doar pentru a gasi scoli moderne trebuie sa selectezi ruta cu grija. Celelalte sint peste tot.
Gauri in tavan
Peste 50 de elevi ai claselor a IX-a si a X-a care studiaza la scoala de arte si meserii Scheia vor intra intr-o cladire in care exista un pericol real ca tavanul sa se prabuseasca peste ei. Chiar la intrare se poate observa ca lipseste o bucata de cel putin 70 de centrimetri din structura acoperisului. In plus, in urma ploilor abundente, o alta portiune de tavan, de data aceasta din fata muzeului satului, organizat intr-o camera a aceleiasi cladiri, a cedat chiar in ziua vizitei noastre.
Rezultatul: bucati de stufit, var, noroi si apa pe dusumea. De aceasta situatie nu stiusera nici macar reprezentantii scolii, care au ramas mirati cum cladirea se dezmembreaza bucata cu bucata. Peretii scorojiti sint decorati cu lucrari vestimentare ale copiilor – insa pe dinafara tencuiala cazuta dezvaluie caramizile din care a fost construita cladirea in urma cu aproape 50 de ani. Linga acest corp de scoala este o constructie mai mica si mai veche, din chirpici. Paradoxal, aceasta pare sa arate mai bine.
Conditiile de studiu precare din cele doua corpuri de cladire sint completate de lipsa apei curente si de un grup sanitar la vazul caruia piere orice pofta lumeasca. Pe diagonala si prinsa intr-o singura balama, usa grupului sanitar pentru elevi scirtiie in bataia vintului. "Nu reparam pentru ca a doua zi ar fi exact la fel. Seara, pe aici trec tinerii de la discoteca si isi bat joc de munca noastra", a spus profesorul de tehnnologie Crenguta Ilascu, unul dintre dascalii care fac ore cu elevii numai in aceste doua cladiri.
"Nu putem face nimic pentru reabilitarea lor. Ni se spune ca lucrarile pentru refacerea acestor doua locatii sint cuprinse intr-un proiect al primariei, si de aceea am arunca banii pe fereastra daca noi am repara inainte. Practic, totul ar fi refacut prin proiectul respectiv. Numai ca nu stim cind", a mai spus cu tristete Crenguta Ilascu.
La rindul sau, directoarea Scolii din Scheia, Vestinica Alexa, intrebata despre proiectul de reabilitare a celor doua corpuri de cladire, s-a rezumat in a declara ca primarul stie. Planurile administratiei locale sint indraznete. Cind va fi gata, cladirea va avea doua etaje, va adaposti si grupele de gradinita, iar efortul bugetar va fi de aproximativ 12 miliarde lei vechi.
Cel putin asa sustine viceprimarul Gica Vieru Stoleru, care insa nu a stiut sa spuna cind vor fi demarate lucrarile, pina acum fiind depasita de un an faza de proiectare. Primarul comunei, democratul Ion Creanga, nu a putut fi contactat.
Parada modei intre pereti din chirpici
Chiar si cu aceste probleme grave de infrastructura, in corpul de cladire din chirpici a fost amenajata o sala de festivitati proaspat varuita si cu mobilier nou. Oamenii scolii si-au dat silinta, in ciuda saraciei, sa faca ceva. "Aici, la fiecare sfirsit de an, are loc parada modei cu lucrarile facute chiar de copii. In plus, tot aici se desfasoara festivalul nostru de teatru, a carui prima editie s-a desfasurat acum 6 ani", a mai spus Crenguta Ilascu, sufletul acestor manifestari.
Cele doua corpuri de cladire, care acum par sa mai stea in picioare doar datorita varului si vopselei, nu sint singurele probleme de infrastructura din comuna. Construita tot in anii ’60, scoala cu clasele I-IV din satul vecin, Poiana Scheii, are nevoie acuta de reabilitare. "Trebuie inlocuita tabla si plafoanele din stufit. Din cele patru locatii arondate scolii de centru, cladirile cele mai dezafectate sint la Satu Nou si Poiana Scheii. Scolile de la Cioca Boca si Cauesti au fost deja cuprinse intr-un program de modernizare si reabilitare", a precizat directoarea Vestinica Alexa, care nu a mai putut sta de vorba cu noi pentru ca tocmai venise transportul de mobilier scolar nou.
Doar elevii din patru clase vor avea anul acesta banci nou-noute. Restul pina la 600, numarul aproximativ de elevi din comuna Scheia, vor invata in continuare in conditii neschimbate de ani de zile. Doar vopseaua miroase a nou odata cu fiecare an scolar.
Scoala cu 7 copii
Cu doar 7 copii, in micuta scoala din satul Poiana cu Cetate, din comuna Grajduri, se face invatamint simultan, pentru toate clasele. Asta in contextul in care desfiintarea invatamintului simultan din mediul rural reprezinta o prioritate a actualei conduceri a ministerului.
Deplasarea elevilor la o scoala de centru mai bine dotata si cu cadre didactice calificate ar favoriza intr-adevar cresterea nivelului de educatie al populatiei. Cu toate acestea, aplicarea masurii nu se potriveste contextului actual in care se afla o parte din comunele judetului, spune directoarea.
La Grajduri, un microbuz ar fi excelent chiar si in acest moment pentru elevii de gimnaziu care trebuie sa parcurga 8 kilometri zilnic pina la scoala si inapoi acasa, dar ar fi inutil in unele situatii. "Drumul dintre Grajduri si satul Carbunari, de exemplu, este impracticabil pe timp de ploaie sau zapada. Un microbuz ne-ar fi de mare folos, dar nu poate patrunde decit pe timp frumos. Pina la Carbunari sint aproximativ 4 kilometri", ne-a spus directoarea Scolii din Grajduri, profesoara de chimie Livia Macovei, care si-a amintit de o intimplare tragicomica petrecuta pe drumul spre satul Carbunari.
"Mergeam la o inspectie de grad, pe o vreme ploioasa. Nu stiu cum, am ajuns jos din caruta fix in noroi. Nu am mai putut face nimic cu geaca de piele si blugii pe care ii aveam. Mai tirziu, cind am mers spre casa, am cerut taximetristului din Iasi sa puna ceva pe bancheta din spate pentru a nu i-o murdari", a povestit Livia Macovei, cadru didactic nevetist si director al scolii Grajduri.
450 miliarde pentru scoli zac nefolosite
Pe de alta parte, desfiintarea scolilor din sate implica imbunatatirea infrastructurii scolii de centru, care sa permita scolarizarea numarului extins de elevi. "Prioritatea noastra si la acest moment este extinderea cladirii de centru cu cel putin inca o clasa pentru a face fata numarului de elevi din clasele gimnaziale", a mai spus Livia Macovei, pe fondul numarului mare de elevi care renunta sa mai urmeze scoala in sat.
"Unii elevi de-ai nostri pleaca sa faca gimnaziul la Iasi, majoritatea alegind Scoala nr. 36 «Vasile Conta». Specificul comunei noastre este si populatia de etnie rroma. Cam 20% dintre elevi apartin etniei", a mai precizat directoarea. Aliniindu-se la cerintele Ministerului Educatiei, privind prevenirea violentei in scoli, conducerea unitatii de invatamint de la Grajduri ar vrea sa instituie uniforme in scoala. "Fuste sau pantaloni bleumarin si camasute bleu. Nu albe pentru ca se murdaresc foarte usor la praful, noroiul si distanta pe care trebuie sa o parcurga copiii", a explicat Livia Macovei, adaugind ca scoala are mare nevoie de un paznic care sa stea mereu cu ochii pe elevi.
Chiar daca la Grajduri cladirile nu arata rau, iar cadre calificate sint, intrucit comuna e relativ aproape de Iasi, nu acelasi lucru s-ar putea spune despre toate scolile din satele iesene. Peste 300 de catedre vacante din mediul rural au ramas ale nimanui dupa concursurile de ocupare a posturilor vacante din aceasta toamna. Peste 150 dintre ele au fost ocupate cu necalificati. In acelasi timp, doar 80% din locatiile scolilor iesene au primit aviz sanitar de functionare.
Conducerea ministerului a alocat anul acesta bani mai multi pentru scoli, 600 de miliarde lei vechi la nivel de judet. Dar 75% din bani sint inca necheltuiti, din nepriceperea directorilor, dezinteresul primarilor si hatisul birocratic. Un an scolar nou incepe la Iasi, dar cu aceleasi probleme.
Traseul ministrului
Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, va deschide noul an scolar de la Iasi. Vizita incepe dis-de-dimineata la Halaucesti, acolo unde va avea loc deschiderea oficiala a anului scolar la ora 8.30, la scoala din satul Luncasi. Unitatea este noua si finalizata din fonduri guvernamentale. Oficialii vor poposi apoi in comuna Strunga. "Vom merge la o scoala din chirpici deteriorata, si nu la Farcaseni, acolo unde au fost facute de curind investitii", a declarat sefa inspectoratului Scolar Judetean, Camelia Gavrila incercind sa sublinieze ca ministrul nu va vizita doar scolile noi, fara probleme si de curind reabilitate.
In programul incursiunii in judetul Iasi este programata apoi deplasarea la Scoala "Ion Creanga" din Tirgu Frumos si la Grupul Scolar "Haralamb Vasiliu" din Podu Iloaiei, acolo unde va fi construit un campus scolar prin programul guvernamental. De la 11, ministrul va deschide oficial noul an scolar la Colegiul "Costache Negruzzi".
Unitatea de invatamint se mindreste cu un camin de lux, reabilitat din bani de la bugetul statului, care mai are insa nevoie de mobilier. Deplasarea in judet continua apoi cu vizitarea scolii cu clasele I-VIII Costuleni si a Liceului Teoretic "Lascar Rosetti" din comuna Raducaneni. "Programul este foarte incarcat, insa este posibil sa ne abatem de la traseu, daca timpul va permite si daca domnul ministru va dori", a incheiat Camelia Gavrila.
