Armate de muncitori toaca banii spitalelor

Mai multi muncitori constructori decit pe un santier, in plin sezon. Bucatari cit intr-un restaurant de fite. Peisagisti-horticultori sau floricultori la concurenta cu Universitatea de Agronomie. Tractoristi, fochisti si bibliotecari. Toate aceste meserii se regasesc pe statul de plata al spitalelor iesene. Sint mosteniti din vremea comunismului, cind toti trebuiau sa aiba un loc de munca, si nu au putut fi concediati pentru ca interzice legea. In luna iunie, cind noii manageri au preluat administrarea unitatilor medicale, s-au trezit cu o armata de angajati pe care trebuia sa ii plateasca. Asta in conditiile in care multi angajati nu isi justificau salariul deoarece nu exista obiectul muncii. In top, cu cele mai ciudate meserii ce se pot regasi intr-o unitate medicala, se afla Spitalul de Pneumoftiziologie. Povara financiara a surplusului de personal apasa greu asupra bugetelor spitalelor. La nivel de judet, in medie, 20% dintre angajatii unui spital reprezinta personalul nemedical.
Surplusul de personal „mostenit“ inca din perioada comunista figureaza intr-o statistica intocmita in aceasta vara de reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Iasi (CJAS). Astfel, Spitalul de Pneumoftiziologie beneficiaza de cea mai diversificata paleta de angajati. Nu mai putin de 11 bucatari, 51 de muncitori, 2 preoti, 6 soferi si, culmea, chiar un peisagist-horticultor. In medie, un bucatar cistiga un salariu brut de 10 milioane de lei, iar preotii intre 14 si 19 milioane, in functie de vechime. Noul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie, Dumitru Filipeanu, recunoaste ca exista un surplus de personal, chiar daca spitalul are alte trei sectii exterioare. „In primul rind, Spitalul de Pneumoftiziologie are alte trei sectii, respectiv Pascanu, cea din Tudor Vladimirescu si dr. Clunet, situata in Bucium, si care se intinde pe patru hectare de teren. In aceste conditii am analizat utilitatea fiecarui angajat trecut pe statul de plata“, a spus economistul Dumitru Filipeanu. Astfel, acesta considera ca are mai multi muncitori decit intr-o firma de constructii si bucatari cit pentru a deservi doua cantine. De asemenea, in vizorul noului manager a intrat si singurul peisagist-horticultor aflat pe statul de plata al unui spital iesean. „Recent, i-am dat drept sarcina sa coseasca iarba din sectia situata in Bucium, sarcina pe care nu a dus-o la capat. Nici nu stiu care sint exact atributiile unui astfel de angajat“, a mai spus Filipeanu. Cei doi preoti si sase soferi vor ramine in continuare angajati. „Recunosc ca la inceput m-a surprins sa vad ca spitalul are doi preoti. Dar tinind cont de intinderea acestuia si de faptul ca preotii ajuta mult pacientii spitalului, adesea de conditie modesta, este important ca acestia sa ramina“, a adaugat Filipeanu. Cum surplusul de personal inseamna bani cheltuiti pe salarii, noul manager a venit cu solutii care ar putea fi rentabile atit pentru spital, cit si pentru cei care ar trebui concediati. „Codul Muncii nu imi permite in prezent sa reduc din personalul nemedical. Intentionez ca, pina la inceputul anului urmator, sa fie externalizate bucataria si spalatoria. Astfel, firmele private care vor prelua cele doua servicii vor fi obligate prin contract sa preia si angajatii existenti. Deocamdata, cele doua studii de fezebilitate efectuate in acest sens au demonstrat ca, prin externalizarea spalatoriei, vom face o economie de 15%, iar a bucatariei de 36%. Asta inseamna bani in plus la bugetul spitalului, bani ce pot fi alocati in alte scopuri precum dotari sau renovari“, a mai precizat Dumitru Filipeanu.
4 bibliotecare si 3 pompieri
Si managerul Spitalului „Sf. Spiridon“ a aflat la inceput de mandat ca pe statul de plata se regasesc nu mai putin de 112 muncitori. Printre acestia sint si tractoristi, fochisti, lacatusi sau strungari. Spre exemplu, salariul brut al unui tractorist sau zidar este de aproape 7 milioane de lei. „Iar cind ai nevoie de serviciile lor, le trebuie citeva ore numai sa se apuce de treaba, ce sa vorbim de finalizarea acesteia. Exact ca la romani“, a comentat una din asistentele spitalului. Mare a fost mirarea pentru noul manager cind i-a fost adus la cunostinta ca are in subordine nu mai putin de 4 bibliotecare. Asta in conditiile in care numarul celor care viziteaza biblioteca este infim. Un bibliotecar angajat in 1968 beneficiaza de un salariu de 7.500.000 lei. „Doua dintre persoanele care ocupau functia de bibliotecar au fost incadrate in functia de statistician in cadrul clinicilor, una a iesit la pensie. Iar femeia de serviciu a fost transferata in spital pe functia de infirmiera. Astfel a ramas o singura bibliotecara“, a declarat Ioan Birliba, directorul Spitalului „Sf. Spiridon“. Apoi, si unii dintre cei sase pompieri au trebuit sa se adapteze unei alte functii. „Trei pompieri au devenit brancardieri, altul avea cursul de asistent medical, fiind astfel apt de a ocupa aceasta functie. Reorientarea profesionala a fost singura solutie pentru a eficientiza organigrama personalului nemedical“, a detaliat Ioan Birliba. Astfel, dintre cei 112 muncitori au ramas 96, restul prin conversie profesionala facind acum parte din categoria personalului auxiliar-medical. In plus, si noul manager al Spitalului „Sf. Spiridon“ are in vedere pentru anul viitor externalizarea bucatariei si a spalatoriei.
La „Infectioase“, un specialist floricultor

Functii mai putin obisnuite se regasesc si in cadrul Spitalului de Boli Infectioase. Acolo exista un specialist floricultor rasplatit lunar cu un salariu brut de 7 milioane lei. Si in cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola exista un inginer agronom, care in luna mai era remunerat cu un salariu brut ce depasea 20 milioane lei. Revoltati de structura statelor de plata din spitale, sefii sanatatii iesene au cerut inca de acum citeva luni modificarea organigramei si reducerea personalului nemedical. „Dupa ce am analizat statistica trimisa de fiecare spital, am discutat cu noii manageri. Acestia au fost de acord ca exista angajati care nu au ce cauta pe statul de plata. Surplusul de personal duce la cheltuieli mari. Bani care altfel pot fi folositi pentru ca unitatile medicale sa poata fi acrediate in anul urmator, adica sa se ridice la standardele UE. Ceea ce implica alocare de fonduri pentru renovari si dotari. Situatia nu este deloc roz la nivel de judet. Singurele unitati medicale care pot fi acreditate in prezent sint Spitalul Parhon si Centrul de Cardiologie. La polul opus, unitatile medicale cu cele mai multe probleme sint Spitalul Sf. Spiridon si Spitalul de Urgente“, a atras atentia dr. Iulian Serban, directorul CJAS Iasi.
Spitalul „Sf. Spiridon“ si Spitalul de Copii bat orice firma de constructii din oras
Cei 112 muncitori de la „Sf. Spiridon“, precum si cei 100 de la Spitalul de Copii, rivalizeaza serios cu firmele de constructii care au lucrari in oras. Un exemplu este firma care ridica intr-un ritm record magazinul „Kaufland“ din Pacurari, unde constructia demarata acum trei luni este aproape de finalizare. Aici, niciodata nu s-a lucrat cu mai mult de 50 de muncitori. Ieri, de exemplu, acolo lucrau 30 de muncitori. „In trei-patru luni, 100 de muncitori ar ridica trei magazine Kaufland“, a apreciat seful de santier, Adrian Munteanu.