Criza din sistemul sanitar bacauan a fost depasita

Cel putin pentru moment, criza prin care trece sistemul sanitar bacauan a fost solutionata. Ca urmare a interventiei deputatului Viorel Hrebenciuc, judetul Bacau a primit deja de la Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate 20 de miliarde de lei. Fondurile intrate in contul Casei Judetene a Asigurarilor Sociale de Sanatate (CJAS) Bacau vor fi repartizate atit unitatilor spitalicesti, cit si celorlalte servicii subfinantate.
Spitalele din judet vor primi 14 miliarde de lei, programul de diabet, pentru care in prezent nu mai exista nici un leu, va mai avea la dispozitie 2,5 miliarde de lei, iar pentru proteze au fost virate 1,5 miliarde de lei. Alte doua miliarde de lei au fost alocate de conducerea CJAS pentru investigatii paraclinice, insa banii vor fi constituiti intr-un fond de rezerva pentru trimestrul patru al acestui an. "La inceputul saptaminii viitoare vor fi alocati banii spitalelor. Suma aceasta nu este numai pentru Spitalul Judetean Bacau, pentru ca in judet avem si alte spitale performante, cum sunt cele de la Moinesti si Buhusi", a precizat Oana Chelaru, directorul CJAS Bacau.
Directorul Oana Chelaru a mai subliniat ca banii primiti zilele trecute reprezinta o suplimentare pentru a fi deblocata situatia de criza prin care trece sistemul sanitar bacauan, insa o rectificare care sa acopere cheltuielile la toate capitolele pina la sfirsitul anului este asteptata in luna octombrie. Referitor la cele doua miliarde de lei pe care CJAS Bacau trebuie sa le vireze inapoi la centru, adica la Casa Nationala de Asigurari, Oana Chelaru a declarat ca banii nu provin din fondurile alocate serviciilor medicale, ci din sumele repartizate CJAS, ca institutie. "Nu m-a deranjat ca ne-au luat bani, pentru ca asta s-a intimplat si anul trecut. M-a intrigat faptul ca banii au fost luati la centru si nu virati spre serviciile medicale din judet, unde si asa exista probleme in ce priveste finantarea", a spus directoarea. Din cele doua miliarde de lei minus in bugetul Casei, 1,5 miliarde provin de la cheltuieli materiale si servicii, iar alte 500 de milioane au fost redirijate de la capitolul materiale si prestari servicii cu caracter functional. (Costinela BREAHNA)