Confectiile unica atractie pentru investitori

duminică, 01 iulie 2001, 23:00
3 MIN
 Confectiile unica atractie pentru investitori

Italia este tara cu cele mai multe investitii in Botosani in ultimii 11 ani. Statisticile Oficiului Registrului Comertului (ORC) arata ca cele mai multe investitii in Botosani au fost facute, din 1990 pina la 20 iunie 2001, de italieni. Acestia au infiintat la Botosani 47 de societati comerciale cu un capital social de 22 de miliarde de lei si un aport la capital de 1.182.634 de dolari. Italienii au investit cu precadere in industria usoara, indeosebi in confectii si textile. Desi valoarea sumelor investite la Botosani este mare, prestigiul de care italienii se bucura la Botosani este unul foarte scazut. Investitorii italieni, care produc indeosebi in sistem lohn, sint recunoscuti pentru felul prost in care isi platesc salariatii si pentru conditiile de munca pe care le ofera. Cel mai bun exemplu il reprezinta firma italiana L ‘idea SPA, cumparatoarea pachetului majoritar de actiuni de la Indor, care din 1998 de la preluarea fabricii si pina in prezent a avut relatii de munca foarte proaste cu intreg personalul. "Probabil ca investitorii straini discutau intre ei inainte de a veni la Botosani. Este posibil ca sfatul sa fi fost <nu te du cu multi bani, vezi cum merge si daca merge bine iti majorezi capitalul social>. Cei care au vazut ca afacerea le merge au majorat capitalul social, iar ceilalti nu. Cei care si-au dezvoltat afacerea au fost, in general seriosi", afirma directorul ORC, Dumitru Duduc.
Pe locul doi in ceeea ce priveste valoarea investitiilor in Botosani se situeaza Germania. Nemtii au constituit la Botosani 18 firme, investind 18,1 miliarde de lei si 999.560 dolari. Urmeaza Statele Unite care, in ultimii 11 ani, au investit in Botosani 9 miliarde de lei si 588.566 dolari. Ei au infiintat 13 firme. Una dintre acestea, este Amrom, cea care a cumparat fosta Integrata. Desi tranzactia de vinzare cumparare dintre Amrom si fostul FPS a fost semnata in urma cu aproape doi ani, americanii nu au pus pe picioare fosta fabrica de in si cinepa, desi anuntasera ca vor crea peste 500 de locuri de munca. Olanda, Luxembrug si Lichtenstein au investit, fiecare dintre ele, peste 8 miliarde de lei si peste 300.000 de dolari in judetul nostru. La fel ca si investitorii nemti, investitorii din cele trei state nu au pus pe picioare nici o afacere profitabila la Botosani. Francezii au infiintat si ei patru firme, investind peste 2 miliarde de lei si aproape 90.000 de dolari. Una dintre firmele cu capital francez este Formen’s, al carei actionar este firma Cantex. Formen’s este o fabrica de confectii care a fost deschisa la sfirsitul anului 1999 si care isi desfasoara activitatea intr-un din spatiile care au apartinut fostelor Uzine Textile Moldova.
Grecii sint prezenti la Botosani cu noua firme, cea mai mare parte a acestora functionind in sectorul confectiilor. Investitiile elene in Botosani sint relativ mici. Ele se ridica la 1,5 miliarde de lei si 87.000 de dolari. Canadienii la rindul lor au investit in Botosani 1,3 miliarde de lei si 59.000 de dolari. Afacerea canadienilor este una dintre cele mai bune din judet. Acestia sint actionarii societatii Serconf, firma care anul trecut a inregistrat un profit net de peste un milion de dolari.
Dupa italieni, pe locul doi in ceea ce priveste numarul firmelor infiintate se afla turcii, care au constituit 44 de societati comerciale, insa cu o valoare totala a investitiilor foarte scazuta, 2 miliarde de lei si 25.000 de dolari. Printre tarile care au investit dupa Revolutie in Botosani se regasesc si Sierra Leone, Egipt, Siria, Irak, Coreea de Sud, Moldova, Liban si China, firme care, se pare, au cochetat o scurta perioada doar cu comertul.
Din 1990 si pina in prezent, in Botosani au fost infiintate 204 firme cu capital majoritar strain. Valoarea totalului a capitalului investit se cifreaza la 82,7 de miliarde de lei si 4,2 milioane de dolari. Statisticile ORC indica faptul ca cei mai multi dintre investitorii straini s-au axat pe comert, industrie textila si industrie alimentara. (Cristian LUPASCU)

Comentarii