Fintini cu apa otravita

Consumul apei din fintini devine pe zi ce trece un risc tot mai mare pentru sanatatea botosanenilor. Majoritatea acestor surse de alimentare cu apa sint construite fara consultarea Directiei de Sanatate Publica (DSP), o treime din totalul fintinilor existente in judet nerespectind adincimile recomandate de aceasta institutie, lucru care poate avea efecte negative asupra starii de sanatate a consumatorilor. Desi situatia este cunoscuta ea nu poate fi deocamdata remediata.
La ora actuala nu se stie exact numarul fintinilor existente in judet. Ultimul recensamint s-a efectuat in anul 1997 si, potrivit acestuia, in Botosani sint construite 33.969 fintini, din care mai putin de 1% se regasesc in mediul urban. Primul lucru care are efecte negative asupra sanatatii persoanelor care se alimenteaza din aceste surse este reprezentat de adincimea puturilor. 11.856 de fintini, adica ceva mai mult de o treime din totalul celor numarate acum patru ani au o adincime mai mica de sapte metri. Acest lucru este total nerecomandabil deoarece pina la o adincime de patru metri fintinile nu prezinta nici o protectie sanitara impotriva infiltratiilor de la suprafata, in timp ce intre patru si sapte metri protectia sanitara este minima. Nefiind protejate corespunzator calitatea apei din aceste fintini este afectata chimic. Poluarile cele mai frecvente sint de natura organica, ele avind legatura cu sursele de apa de la suprafata precum adaposturile de animale, latrine sau gropi de gunoi. Practic, cu cit sursa se afla mai aproape de suprafata cu atit elementele poluante ajung la apa mai repede, in cazul fintinilor de sapte metri un lichid deversat in apropiere putind patrunde in apa chiar si in citeva ore. "Cei mai periculosi sint nitratii-nitritii care influenteaza starea de sanatate a copiilor de 0-1 ani, la acestia inregistrindu-se cazuri de intoxicatie cu nitriti in cazul consumului de apa neadecvata. Nitratii-nitriti nu afecteaza insa doar starea de sanatate a copilor mici, ci si a adultilor. Astfel, cele mai frecvente cazuri de cancer digestiv, dar mai ales de colon, au la origine consumul de apa cu nitrati. In intestinul uman, sub influenta unor bacterii, acestia se transforma in nitrozamine, substante dintre cele mai cancerigene cunoscute la ora actuala", ne declara dr.Stelian Condrea, medic primar de igiena in cadrul compartimentului de supraveghere si programe medicale al DSP.
Situatia este mai grava in mediul urban. Din cele 273 fintini existente in municipiul Botosani, 164 au adincimi mai mai reduse de sapte metri ceea ce inseamna ca, raportat la situatia generala, in oras numarul fintinilor construite in opozitie cu recomandarile sanitare este dublu fata de restul judetului. Mai mult, exista fintini care s-au transformat de mult in adevarate gropi de gunoi dar care sint inscriptionate ca surse de apa potabila.
Situatia este cunoscuta de catre DSP dar, din cauza fondurilor reduse si a disponibilizarilor facute in ultima vreme, ea nu poate rezolva decit cazuri izolate, neavind posibilitatea demararii unui program amplu. "Prin ultimele disponibilizari facute la dispensare nu mai avem specialisti pe linie de igiena. Inainte acestia faceau vaccinari si supraveghere sanitara iar fintinile erau in atentia lor. Acum nu mai avem cadre si facem analize doar la sesizari. Data fiind aceasta situatie singurul lucru pe care l-am putut face este acela ca in cazurile ce au generat intoxicatii cu nitrati la copii de 0-1 ani s-a dispus asanarea focarelor de poluare si inchiderea fintinilor", afirma dr.Condrea. O analiza efectuata la o fintina costa peste doua milioane lei ceea ce inseamna ca pentru verificarea tuturor celor 34.000 ar fi necesara o suma de aproape 70 miliarde lei adica circa 40% din totalul bugetului pe 2000 al municipiului Botosani.
Astfel, anual, din cele circa 34.000 de fintini DSP reuseste sa verifice indicatorii apei doar din 100, adica mai putin de 0,3% din totalul existent. Alarmant este faptul ca, desi din cele controlate o buna parte se incadreaza in adincimile recomandate, un numar infim dintre acestea reies ca avind apa potabila. Mai mult decit atit, cele verificate nu se afla prin cine stie ce cotlon din judet ci pe traseele importante. "In lipsa cadrelor sanitare de la nivelul dispensarelor responsabilitatea pentru remedierea deficientelor revine primariilor. Conform legii cei care le-au preluat trebuie sa se ocupe de protectia lor sanitara si de respectarea STAS-ului. Ei sint proprietari si ei trebuie sa se sesizeze", mai spune dr.Condrea.
Conducerea Directiei de Sanatate Publica (ISP) spune insa ca situatia nu este una alarmanta. "Indicatorii dupa care se verifica apa sint multi. Este suficient ca unul dintre acestia sa nu se incadreze in STAS-ul prevazut de legislatie si apa este declarata nepotabila", afirma dr.Dana Ghita, director adjunct al DSP. Medicii mai afirma ca si in cazul unei depasiri infime a unui indicator apa devine legal nepotabila, asta neinsemnind insa ca ea reprezinta un pericol pentru sanatatea consumatorilor.
Singurul lucru cert si cit de cit imbucurator intr-o asemenea situatie este ca din punct de vedere bactereologic apele din fintini au calitatea necesara, in ultimii 20 de ani neinregistrindu-se epidemii centrate pe consumul de apa din aceste surse.
Dat fiind faptul ca DSP nu are fondurile necesare remedierii situatiei si ca fintinile de pe domeniul public apartin primariilor ar trebui ca autoritatile locale sa se ocupe de verificarea calitatii apelor. Cum costurile sint insa foarte ridicate, iar primariile nu au in schema de personal nici specialisti pe linie de igiena, singura solutie pentru iesirea din impas ar fi ca toate localitatile sa fie racordate la reteaua de apa. Apa din retea este tratata corespunzator si nu mai prezinta pericol pentru imbolnavire. "Indicatorii ii determinam dupa un program aprobat de DSP care la rindul lor ne controleaza si pe linia calitatii apei dupa norme valabile in intreaga tara. Apa furnizata de noi nu are probleme care sa reprezinte pericol pentru sanatatea publica", afirma Mariana Albu, inginer in cadrul serviciul tehnic al RAJ"Apa". Problema este insa ca, asa cum am mai aratat, oamenii de la sate refuza sa se aprovizioneze cu apa din sistemul centralizat, preferind sa consume apa cu pericol de imbolnavire dar pentru care nu platesc nimic, caz in care chiar nu se mai poate face nimic. (Sergiu BALASCAU)