Fernando Enciu rupe tacerea

Fernando Enciu, patronul SC "Reen Import Export" SRL, a iesit la contraatac impotriva celor care ii contesta bunele intentii in ceea ce priveste asocierea firmei sale cu "Insula Mare a Brailei" SA. Cu aceasta ocazie, el a decis sa ofere ziarului nostru, in exclusivitate, informatii prin care sa demonstreze ca IMB nu a avut de suferit cu nimic din cauza asocierii ci, din contra, a avut numai de cistigat. "Daca in toamna anului 1999, la 16 noiembrie, erau insamintate 18.100 ha, cu rapita, orz si griu, astazi (sfirsitul saptaminii trecute n.n.) avem insamintate 6100 ha cu rapita de ulei, 8000 ha cu orz si 20.700 ha cu griu, deci un total de 34.800 ha, ceea ce reprezinta 192% fata de anul trecut. De asemenea, daca in toamna anului 1999 nu s-a administrat la culturile respective nici un kilogram de ingrasaminte chimice, in aceasta toamna s-au incorporat in patul germinativ 1550 tone ingrasaminte complexe, pe 13.000 ha de griu si orz. Cit priveste capitolul araturi, realizarea de astazi reprezinta 171% fata de aceeasi perioada a anului 1999, cind erau arate 22.500 ha, iar acum avem 38.500 ha", reiese dintr-o dare de seama intocmita de "Reen – punctul de lucru Braila" si pusa noua la dispozitie de catre Enciu. Acelasi material releva faptul ca firma bucuresteana a preluat, odata cu suprafata agricola a Insulei, structurata in 29 de ferme vegetale, si un numar de salariati ai IMB, carora le-a platit lefurile fara mari intirzieri. Este vorba de un total de 533 de angajati permanenti si 340 de zilieri, pentru care s-au achitat la zi CAS-ul si celelalte impozite pe salarii, taxe ce insumeaza, pe perioada mai-octombrie 2000, 11,2 miliarde lei. Peste toate astea se adauga achizitionarea a cinci tractoare "Class Chalanger" de 215 CP, pina la sfirsitul anului urmind sa intre in Insula alte cinci utilaje de acelasi tip.
Expunindu-ne tabloul de realizari de mai sus, Fernando Enciu ne-a confirmat intentia sa ferma de a concesiona cele 55.000 ha de teren arabil ale Insulei Mari. "Vreau sa fac agricultura, iar agricultura eficienta se poate face doar pe exploatatii mari", si-a justificat el optiunea, si pentru a ne convinge ca tot ce ne-a spus nu sint vorbe goale ne-a invitat sa ne convingem de realitatea din teren. Intra-devar, reporterul nostru a putut vedea, pe teritoriul citorva ferme din Insula, sole intinse pe care culturile proaspat insamintate rasarisera formind un covor verde si dens. "Investitiile facute pina acum se ridica la 150 miliarde lei. Si nu ne vom opri aici! In citeva zile vom termina semanarea griului, care va ocupa in final cam 30.000 ha, apoi vom intra in plin, cu toate fortele, la araturi. De cind exista IMB nu s-a facut un volum atit de mare de lucrari in campania de toamna, si asta nu o zic eu ci oameni care lucreaza aici de foarte multi ani", ne-a spus Enciu. In sprijinul acestei afirmatii a venit si agronomul Grigore Mocanu care lucreaza la IMB inca de la formarea acestei societati, in anii ’60. In prezent, Mocanu este consilierul lui Fernando Enciu, dupa ce in ultimii 10 ani a consiliat toti directorii care s-au perindat la conducerea Insulei.
Cum a ajuns "Reen" la IMB
Reamintim ca una dintre principalele acuzatii aduse de contestatarii asocierii "Reen" – IMB, ar fi faptul ca bucurestenii au incheiat contractul in aprilie 2000, gasind in Insula culturi gata infiintate, pe care nu a avut decit sa le valorifice pentru a scoate o gramada de bani. In plus, s-a mai batut moneda pe faptul ca "Reen Import Export" SRL este o societate producatoare de contoare de gaz, fara nici o tangenta cu agricultura, care nici macar nu a achitat integral recolta preluata de la IMB in 1999, avind datorii, in luna martie 2000, de peste 15 miliarde lei. "Nu este adevarat! La inceputul anului 2000, «Reen» nu mai avea datorii semnificative catre IMB", a replicat Fernando Enciu. Cit priveste culturile luate de-a gata, el a spus ca din aprilie pina la recoltare, griul mai are nevoie de multe lucrari, ierbicidari, irigatii, etc. Asa se face ca, daca IMB a investit 30 miliarde pentru a infiinta culturile din toamna lui ’99, "Reen" a mai venit cu 20 miliarde pina la recoltarea acestora.
De altfel, Enciu a tinut sa spulbere zvonurile conform carora ar fi acolitul si protejatul ministrului Agriculturii, Ioan Muresan, care ar profita de pe urma "lipirii" "Reen"-ului de IMB. "E drept, cu Muresan sint prieten, dar el nu m-a ajutat cu nimic sa ajung aici. Orientarea mea si a firmei pe care o conduc catre Insula Mare a Brailei are alte motive decit prietenia mea cu ministrul Muresan. Dupa cum se stie, «Reen» produce contoare de gaz, si nu e o societate oarecare. Avem cifre de afaceri anuale de milioane de dolari. Unul dintre cei mai importanti clienti ai nostri este «Romgaz», care e un monopol de stat. In ’98, cei de la «Romgaz» aveau datorii catre noi, pe care nu ni le puteau achita, si ne-au propus o compensare: sa primim in schimb produse de la fabricile de ingrasaminte care aveau datorii catre ei. Astfel, in 1999 si 2000 am primit ingrasaminte si ierbicide in valoare de 25 miliarde lei, pe care am decis sa le utilizam in agricultura. De aici a pornit ideea asocierii cu IMB. Acum intentionez sa extind afacerea agricola pentru ca mie imi place productia si imi place sa nu depind de nimeni. In agricultura nu depind de nimeni, decit de Dumnezeu, nu am treaba cu monopoluri de tip «Romgaz»", ne-a marturisit Enciu. El ne-a destainuit cite ceva si despre infiintarea firmei "Reen". "In ’90 am emigrat in Germania, dupa o tentativa nereusita in ’89, cind vamesii unguri m-au prins si m-au trimis inapoi. Acolo am lucrat la o fabrica de contoare. In ’91 m-am intors in tara, cu un capital de 300 mii de marci, oferit in mare parte de un asociat, Reck Dieter. Aici am infiintat o fabrica de acelasi profil pe care am numit-o «Reen», cu «re» de la Reck, si «en» de la Enciu". Continuare in numarul de miine. (Florentin COMAN)

Publicitate și alte recomandări video