Cum s-au topit 100 de milioane

Ultimii doi ani au insemnat investitii majore la nivelul municipiului. Primarul Gheorghe Nichita a cheltuit atit sumele din bugetul local, dar si fonduri externe, din imprumuturi. De altfel, principalul motor al investitiilor in municipiu a fost creditul de 200 milioane lei luat de la Dexia.

Dupa un an si jumatate de la semnarea contractului a fost cheltuita jumatate din suma imprumutata, adica 100 milioane lei. Cu toate investitiile derulate, fata Iasului nu s-a schimbat. S-au bagat bani in strazi, insa iesenii circula in continuare printre gropi si santuri. Sume enorme s-au cheltuit si pentru un sistem informatic al Primariei, dar rezultatele inca nu se simt la nivelul omului de rind.

"Ziarul de Iasi" va prezinta modul in care a fost cheltuit jumatate din imprumutul pe care iesenii il vor plati in urmatorii 20 de ani. Mare parte din lucrarile facute acum din credit nu vor rezista pina cind municipalitatea va rambursa tot imprumutul.

50 de milioane pentru strazi

Cea mai mare parte din credit a fost cheltuita pentru asfaltarea strazilor. La acest capitol a intrat mai mult de jumatate din cele aproape 100 milioane lei cheltuite.

"Strazile reabilitate se vad. Se poate compara cum arata inainte cartierul Aviatiei si cum arata acum. La fel este zona Smirdan, Manta Rosie si altele. Ar fi trebuit mai mult de 20 de ani pina sa asfaltam aceste zone, daca nu ar fi fost banii din imprumut. Lucrarile de infrastructura sint cele mai vizibile, si fara alte surse nu am fi reusit investitii asa de mari. Mare parte din bugetul local este de consum, pentru a asigura viata de zi cu zi. Pentru investitii majore ai nevoie de surse externe, fonduri nerambursabile sau imprumuturi", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei.

Practic, in 2007 si 2008 au fost asfaltate in totalitate in jur de 70 de strazi. Multe dintre acestea sint in cartierele marginase ale Iasului. La acest capitol s-au cheltuit pina la jumatatea lunii septembrie 52,5 milioane lei.

Banii au fost alocati dupa o licitatie catre firmele Citadin, Euroconstruct Group, SCCF Grup Colas si Compania Feroviara Cimpulung. Conform datelor prezentate de oficialii Primariei, Euroconstruct a primit din acest contract in jur de 23 milioane lei, Citadin – aproximativ 16 milioane lei, SCCF Grup Colas – 10,5 milioane lei si Cimpulung – 10 milioane lei. Toate sumele includ TVA, dar inca nu au fost achitate in totalitate.

Municipalitatea are insa in derulare un alt contract de lucrari pe strazi, in valoare de alte 22,6 milioane lei, fara TVA. In contract au fost incluse 48 de strazi, lucrarile urmind a fi realizate de firmele Citadin, Euroconstruct Group si Compania Feroviara Cimpulung.

12,7 milioane lei pentru iluminatul public

Sume considerabile au fost achitate si in contul iluminatului public. Cele doua firme care au concesionat serviciul, Luxten Lighting si Flash Lighting, au primit de la Primarie 12,7 milioane lei. Banii reprezinta ratele achitate de municipalitate pentru modernizarea si extinderea iluminatului din municipiu, dar si plata nocturnei, a iluminatului arhitectural sau al celui ornamental, de sarbatori.

Imprumutul a fost folosit si pentru a plati realizarea unui sistem informatic integrat la nivelul Primariei. Pina acum au fost cheltuite 9,3 milioane lei dintr-un contract total de 12,2 milioane lei. Sistemul care ar trebui sa permita monitorizarea stricta a fiecarui serviciu din Primarie este realizat de o divizie a Siemens, firma Forte si Ness IT.

Sefii Primariei au cheltuit 6,2 milioane lei pentru a achizitiona un imobil de locuinte din Canta. Desi afacerea a fost facuta in urma cu luni bune, iesenii nevoiasi nu s-au mutat inca acolo. Edilii s-au gindit sa recompartimenteze cladirea, lucrare care va dura alte citeva luni.

Tot la capitolul locuinte sociale, Primaria a demarat un program de construire a unor noi locuinte sociale si convenabile. Lucrarile pentru cele 224 de locuinte vor costa, conform contractelor, in jur de 23 milioane lei, cu tot cu TVA. Firmele desemnate de municipalitate sa lucreze la blocurile din Metalurgie sint Constructii I si Iasicon.

Primele blocuri ar urma sa fie gata in citeva luni. "La locuintele sociale s-a platit destul de putin. Este un contract in derulare", a completat Chirica.

"Impactul imediat asupra oamenilor este zero"

Alte 3 milioane lei au luat directia firmei Geotop 2001 din Bucuresti. Aceasta societate lucreaza la realizarea cadastrului general al municipiului. Lucrarea va costa in total 7,7 milioane lei, dar este finantata partial si de Guvern. "In cazul cadastrului general, oamenii nu simt nimic direct. Este insa o investitie extrem de necesara, chiar daca impactul imediat asupra oamenilor este zero", a completat Chirica.

In planurile Primariei intra si cheltuirea a 10 milioane lei pentru montarea de pavele in pietele, piatetele publice sau pe trotuarele din municipiu. Licitatia a fost cistigata de firma Euroconstruct, care a primit deja 2,2 milioane lei pentru lucrarile realizate in aceasta vara.

Din imprumut au fost alocate alte 1,6 milioane lei pentru lucrarile facute pina acum la pasajul subteran de la Hala Centrala. Lucrarile au fost sistate dupa ce au fost gasite ruinele unui fost han. "S-au dat bani doar pentru ce s-a facut inainte de vestigii si apoi pentru conservarea lor", a afirmat Chirica. Lucrarile de la pasaj sint realizate de firma Conest.

Noul proiect care prevede inglobarea vestigiilor in viitorul pasaj pietonal anunta un necesar de investitii de 8,7 milioane lei, cu tot cu TVA.

Creditul Dexia s-a scumpit

Municipalitatea a contractat imprumutul de la Dexia la inceputul anului 2007. A fost ales un mecanism financiar care ar fi trebuit sa reduca la
minimum cheltuielile bugetului local cu rambursarea creditului. Astfel, s-a decis ca, dupa cheltuirea a cite 100 milioane lei, banii sa fie rambursati total prin lansarea a doua emisiuni de obligatiuni municipale.

Practic, Primaria ar fi platit dobinzi la imprumut doar pina se cheltuiau cele 100 milioane lei, dupa care urma sa achite obligatiunile si dobinzile aferente acestora. De la semnarea contractului de imprumut si pina in prezent, piata financiara a intrat intr-o criza care se acutizeaza. De aceea, dobinzile de pe piata bancara au crescut foarte mult. Aceleasi dobinzi variabile dicteaza si valoarea sumelor ce trebuie rambursate de municipalitate.

La momentul semnarii contractului de credit, Primaria ar fi trebuit sa achite pentru obligatiuni o dobinda de 7,76%. Acum insa, dobinda a crescut la 13,7%. Practic, fiecare 1% in plus la dobinda pentru obligatiuni inseamna o gaura de 2,5 milioane euro la bugetul local, pe total suma de rambursat. (F.G.)

"Se duc foarte multi bani pe lucruri neproductive"

Unele din investitiile selectate de primarul Gheorghe Nichita pentru a fi finantate din imprumut au fost contestate de multe ori. "Sint si proiecte care au o latura pozitiva, dar se duc si foarte multi bani pe lucruri neproductive. Chiar daca directiile sint bune, este foarte important cum s-au cheltuit banii, daca lucrarile sint de calitate", a declarat Radu Botez, consilier local al PNL. El a vizat in special lucrarile facute de municipalitate la capitolul strazi.

"In afara de bulevardul Socola, nu stiu o alta strada care sa fi necesitat asa de multi bani pentru reabilitare. S-au mai facut lucrari in cartiere. Este clar ca pe viitor pot sa existe si alte prioritati", a completat Botez. Calitatea lucrarilor din "Marea Asfaltare" a ridicat mai multe semne de intrebare si altor consilieri locali, cum ar fi democrat liberalul Daniel Oajdea.

"Ziarul de Iasi" a aratat cum mai multe strazi abia refacute au trebuit sa fie decapate si reasfaltate dupa abia o iarna.