O ora de grindina – 146 de miliarde pierderi

luni, 14 iunie 2004, 23:00
4 MIN
 O ora de grindina – 146 de miliarde pierderi

O rafala de grindina de aproximativ o ora, care s-a abatut duminica dupa amiaza peste judet, a cauzat pierderi mari la nivelul culturilor agricole. Hectare intregi de gradini, vita de vie, porumb, griu si alte culturi agricole au fost distruse de grindina in mai putin de o ora. Primele estimari ale Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea arata ca „piatra” a produs pierderi de peste 146 de miliarde de lei. Nu au fost „iertate” de grindina nici gospodariile oamenilor si nici drumurile. In unele zone, bucatile de gheata au avut dimensiuni cit un ou de porumbel. Nu mai putin de 12 localitati vrincene au fost afectate de grindina, si nici Focsaniul nu a fost „iertat”. In unele localitati, apa a patruns si in gospodariile oamenilor. Toate acestea in conditiile in care, si asa, agricultura romaneasca este la pamint.
Ploaia torentiala, insotita de grindina, care s-a abatut asupra judetului nostru duminica dupa-amiaza, a cauzat numeroase pagube, atit la terenurile agricole, cit si la gospodariile oamenilor si la drumuri. Desi a plouat intr-un interval scurt, intre 40 de minute si circa 1 ora si 10 minute, s-au inregistrat cantitati insemnate de apa, de pina la peste 31 de litri pe metru patrat. Hidrologii de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea au declarat ca s-au inregistrat 31,4 litri pe metru patrat la Mircesti, 29,2 litri pe metru patrat la Golesti si 27,2 litri la Suraia. In zona de cimpie, precipitatiile au fost mai reduse cantitativ, de pina la 10 litri pe metru patrat. La Maicanesti s-au inregistrat 15 litri/ mp, la Nanesti – Lungoci 10 litri/mp, la Timboiesti 8,5 litri/mp, la Tataru – Maicanesti 8 litri/ mp, iar la Martinesti 6 litri/mp. Cea mai neinsemnata cantitate de precipitatii a fost semnalata la Adjud, fiind de doar 2,4 litri/mp. Grindina s-a napustit peste 12 localitati vrincene. Specialistii au precizat ca aceasta avea dimensiuni diferite, de la 6 milimetri la 2-3 centimetri. Cele mai afectate comune au fost Jaristea, Vulturu si Suraia. „Ploaia, venita din N-V, a inceput pe la ora 15.00 si a durat intre 40 de minute si circa o ora, insa cu intensitate diferita. Grindina a fost de diferite dimensiuni, de la 6 milimetri si pina la 2-3 centimetri, in unele localitati. Grindina a cazut in Focsani, Odobesti, Garoafa, Vinatori, Suraia, Jaristea, Bolotesti, Vulturu, Tulnici, Virtescoiu, Cimpineanca si Gologanu”, a declarat subinginerul Costel Tecu, purtatorul de cuvint al SGA Vrancea, institutie care asigura secretariatul tehnic permanent al sectiunii I, de aparare impotriva fenomenelor meteo periculoase. Cele mai afectate au fost culturile agricole din citeva comune, cum ar fi Jaristea sau Vulturu. Opt case, cu anexe gospodaresti, au fost avariate intre 20 si 40%, inregistrindu-se pagube materiale in valoare de 1,5 miliarde de lei. De asemenea, nu mai putin de 7 kilometri din drumul judetean 205N, Jaristea – Scinteia, au fost afectati in proportie de 70%, fiind necesare lucrari de reprofilare cu autogrederul. Ieri, angajatii de la Societatea de Drumuri si Poduri au analizat situatia din teren, pentru a evalua pagubele si pentru a stabili masurile ce se impun pentru repararea drumului.
Opt gospodarii – pierderi de 1,5 miliarde de lei
Mai multe gospodarii din comuna Jaristea au fost inundate din cauza precipitatiilor si a grindinei care au cazut duminica dupa amiaza pe teritoriul judetului. Primarul comunei, Nicolae Liciu, spune ca opt case au fost inundate si ca valoarea pagubelor se ridica la suma de 1,5 miliarde de lei. „Toata apa a venit de la padure, iar canalele n-au mai putut sa faca fata. Vom inainta evaluarea facuta de specialisti la Prefectura, la Consiliul Judetean Vrancea si chiar si la Guvern. Grindina a fost aproape cit un ou de porumbel si a stricat cartonul de pe mai multe case”, spune primarul comunei afectate. Satenii spun ca nu au mai vazut asa ploaie din 1971, cind mai multe case au fost afectate de furtuni si inundatii. „Ca urmare a precipitatiilor abundente si a grindinei, pe raza comunelor Jaristea si Vulturu, sat Vadu Rosca, au fost afectate mai multe suprafete de culturi agricole, producind pagube foarte mari. Nu au fost inregistrate victime”, se arata intr-un comunicat al IPJ Vrancea. Inspectoratul de Protectie Civila Vrancea a fost solicitat sa intervina pentru inlaturarea efectelor inundatiilor din comuna Jaristea. „In aceasta dimineata, ne-am deplasat in comuna Jaristea, unde am lucrat pentru inlaturarea efectelor inundatiilor produse ieri dupa-amiaza. Drumul judetean 220N, ce leaga comuna Jaristea de localitatea Scinteia, a fost distrus in proportie de 70 la suta. De asemenea, am intervenit pentru scoaterea apelor din opt case si anexe gospodaresti. Pagubele produse aici se ridica la un miliard si jumatate de lei”, a declarat colonelul Doru Paraschiv, de la Inspectoratul de Protectie Civila Vrancea.
Culturi importante distruse de „bobul” de gheata
Situatia culturilor afectate de grindina, dupa cum a fost prezentata de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, este destul de costisitoare, cel putin in ceea ce priveste valoarea pierderilor. Potrivit primelor estimari facute de specialisti, grindina a provocat pierderi in valoare de 146,85 miliarde de lei. Din totalul suprafetelor cultivate, pagubele culturilor distruse pe o suprafata mai mare de 50% insumeaza 65,83 de miliarde de lei, iar pagubele culturilor distruse sub 50% din suprafata se ridica la 81 de miliarde de lei. Totalul suprafetelor cultivate este de 11.237 de hectare, din care peste 1900 de hectare au fost afectate la peste jumatate din suprafata. Culturile afectate de grindina au fost cele de vie pe rod, livada, legume, griu, orz, orzoaica, porumb si floarea soarelui. Localitatile vrincene afectate de grindina sint Focsani, Odobesti, Bolotesti, Jaristea, Virtescoiu, Garoafa, Suraia, Vinatori, Gologanu, Tulnici, Cimpineanca, Vulturu si, potrivit ultimelor informatii, localitatea Calieni, din comuna Nanesti. Una peste alta, grindina a picat cum nu se putea mai rau, in apropierea recoltei, asta in conditiile in care agricultura romaneasca e „pe chituci”. Deocamdata, nu se stie cum isi vor recupera oamenii pagubele, dat fiind faptul ca foarte putini sint cei care si-au permis sa-si asigure culturile. (Grupaj realizat de Camelia STANILA, Madalina IRIMIA, Sebastian OANCEA, Daniel CHIHIAC)

Comentarii