Procesele octogenarei

Zinca Perju, in virsta de 84 de ani, din Focsani, se judeca de doi ani cu un cetatean caruia i-a facut act de vinzare-cumparare, cu clauza de intretinere, pentru apartamentul in care locuieste. Femeia spune ca acesta nu o ingrijeste deloc si drept urmare doreste sa desfaca actul. Zamfir Ioanes sustine insa ca, de fapt, el a avut mereu cele mai bune intentii, dar ca Zinca Perju pur si simplu nu il lasa sa-i acorde serviciile la care s-a obligat prin contract.
In urma cu 14 ani, Zinca Perju si-a ingropat barbatul. Cum nu a fost binecuvintata cu copii, a ramas sa-si duca zilele singura, in apartamentul cu doua camere aflat pe Bulevardul Independentei. „Eu am fost croitoreasa, lucram foarte mult, lucram si la vecinele de aici, din bloc. Sufar cu tensiunea si prin anul 2000, din cauza asta am cazut din picioare. Chiar atunci s-a nimerit sa vina doamna Ioanes la proba si, cind m-a vazut jos, l-a chemat pe sotul ei, m-au ridicat in pat si-mi tot zicea «ei, doamna Perju, ce-ai sa faci daca ti se intimpla din nou sa cazi, cine o sa te ingrijeasca?». Dupa vreo inca doua, trei zile familia Ioanes a venit cu notarul si cu actul gata intocmit, numai sa-l semnez. L-am semnat, ca dupa cazatura aia m-am simtit foarte rau. Am si eu rude, dar toti sint cu ai lor si din cauza asta am semnat”, povesteste Zinca. Femeia spune ca nu i-a trecut nici o clipa prin cap ca va ajunge sa se judece cu cel care-i promisese grija si liniste pina la capatul zilelor, in schimbul actului pe apartament. Totul a mers bine o vreme. Pentru ca avea probleme cu vederea, familia Ioanes a dus-o pe Zinca la spital, la Bucuresti, unde a fost operata. Cu timpul, relatiile dintre ei s-au racit. Iar batrinica sustine ca viata ei a devenit un infern. „Actul l-am facut, dar eu, din pensia mea mi-am pus apometre si a trebuit sa-mi platesc datoriile la CUP si ENET. Se adunase foarte mult si, ca sa fac rost de bani, a trebuit sa-mi vind perdeaua. Am vindut laset, am avut doua paturi bune, chinezesti, pe care le-am vindut si pe alea. Si cuvertura plusata, am vindut-o si pe aia cu 1,5 milioane de lei, ca sa-mi platesc datoriile. Ioanes de abia anul asta, in aprilie, a schimbat apartamentul pe numele lui, dupa ce l-am dat in judecata sa reziliez contractul”, sustine Zinca. Mai mult, femeia povesteste ca la sfirsitul lunii aprilie 2001, Zamfir Ioanes a venit si i-a „trintit cheile pe masa. A zis «uite-ti cheile, poate sa te ingrijeasca cine vrea, ca eu nu te mai ingrijesc». Sa va spuna vecinii ce rana am avut la picior, si el nici gind sa vina sa ma ingrijeasca. O vecina de la etajul IV a venit vreo jumatate de an de mi-a spalat rana, mi-a pansat-o ca sa se inchida. Cind l-am dat in judecata sa stric actul a zis ca daca-i dau 60 de milioane de lei, cit a cheltuit cu mine, renunta. In hirtia aia de la tribunal zice ca mi-a pus femeie ca sa-mi faca curatenie o data pe saptamina, cu care a cheltuit 20 de milioane, ca mi-a igienizat parchetul cu nu stiu ce substante de 2 milioane, ca mi-a varuit, mi-a schimbat instalatiile la baie si bucatarie. Dar nu-i nimic adevarat, oricine poate sa vada ce mizerie este aici”, plinge femeia.
Contactata de reporterii nostri, Marcela Saragea, vecina Zincai, povesteste ca intr-adevar, „de-abia ma mutasem eu aici cind s-a intimplat cu rana la picior. Avea o rana groaznica, biziia musca pe ea, nici nu vreau sa-mi mai aduc aminte, ca-mi piere pofta de mincare! Am luat-o (pe Zinca – n.r.) la mine acasa, i-am facut baie in cada mea, ca la ea nu era de facut. Vreo 7-8 luni i-am spalat rana, i-am dat medicamente, pina s-a inchis”.
Praf de-o palma si igrasie
Cind reporterii cotidianului nostru au fost la fata locului, apartamentul Zincai Perju era cotropit de mizerie. De varuit, era clar ca nu s-a mai varuit de foarte multa vreme. Atit in sufragerie, unde se afla patul in care zace femeia, cit si in dormitor, hol, baie si bucatarie, praful domnea, atotstapinitor, ca intr-o casa parasita de ani de zile. Sumedenie de haine erau aruncate vraiste pe o etajera, parchetul se innegrise de murdarie, covoarele, imbibate cu praf si tot felul de resturi ce se aduna omului pe picioare si-au pierdut modelul sub stratul de jeg iar vopseaua data in urma cu ani buni pe giurgiuvelele geamurilor s-a scorojit sanatos, incit de-abia se mai banuieste. Locul prin care au fost trase tevile la calorifere au ramas asa, nefinisate si tot molozul de la lucrari era cazut in dreptul gaurilor facute in pereti. Iar baia apartamentului este de-a dreptul infecta. De imbibat cu apa ce este, de pe tavan a cazut tencuiala iar WC-ul, cada si chiuveta duc dorul detergentului. Cu un picior invinetit din cauza varicelor si a fisurii pe care a suferit-o cindva, Zinca nu prea reuseste sa se mai deplaseze. „Pot sa zic ca n-am iesit din casa de vreo trei ani. Inainte era o banca in fata blocului si ma mai ajutau vecinele sa cobor, sa mai stau la aer. Dar de cind au luat banca si mai ales de cind cu problemele ce le am cu piciorul asta, n-am mai putut iesi afara”, spune Zinca. „I-am dat in judecata pe familia Ioanes ca nu m-au ingrijit deloc. Anul asta, in aprilie, am fost internata in spital 10 zile si ei habar n-au avut. Ei spun peste tot ca nu i-am primit, dar sa stiti ca adevarul este ca ei nu au venit. Acum spun ca la mine in apartament stau trei persoane, din cauza asta nici administratora nu mai vine sa-mi citeasca apometrele. Dar sa vina cine-o vrea sa vada daca in camerele astea ar putea sta cineva”, plinge neputincioasa femeia. Totodata, considera ca i s-a facut o mare nedreptate prin faptul ca familia Ioanes a cistigat procesul, cu atit mai mult, sustine ea, cu cit pina si judecatoarea a venit la fata locului si „a vazut in ce mizerie traiesc si cit de «ingrijita» sint”.
„Eu ii acord in continuare intretinere”
Zamfir Ioanes, barbatul caruia Zinca i-a facut contractul de vinzare-cumparare cu clauza de intretinere spune insa ca lucrurile nu stau chiar asa. Omul povesteste ca a avut cele mai bune intentii insa totul a luat o alta turnura din momentul in care „o cumatra a Zincai s-a amestecat. Noi am ingrijit-o din 2000 pina in 2001, dar imediat cum a aparut femeia asta (cumatra – n.r.), doamna Perju a cautat sa ne alunge. Pur si simplu de atunci refuza sa o ingrijesc. Din 2001, pe mine nu ma lasa sa intru in apartament. Doua procese am avut pina acum, dar si dupa terminarea primului proces eu am fost cel care a platit facturile de intretinere. Chitantele sint la mine. Cind a fost vorba sa facem contractul, nimeni nu s-a opus. Nici sora, nici fratii ei, care au stiut foarte bine. De ce tocmai acum se intimpla toate astea, de cind a aparut femeia asta (cumatra – n.r.). Exista un interes la mijloc, pentru ca nu se pune problema ca n-as fi vrut sau n-as fi ingrijit-o cum trebuie. Si serile trecute am incercat sa vorbesc cu doamna Perju, dar n-am reusit, am fost impreuna cu un vecin care va poate spune. Noi locuim acolo de 18 ani, ne cunosc toti iar cu doamna Perju ne-am intelege daca n-ar fi femeia asta. Rezolvarea situatiei o s-o hotarasca instanta, dar atita vreme cit femeia asta este acolo in apartament, eu nu sint lasat sa intru”, sustine Zamfir Ioanes. Barbatul crede ca este imposibil ca pe Zinca sa n-o sustina financiar cineva, in speta cumatra, atita vreme cit pensia ei nu este decit de 1,3 milioane lei, din care isi plateste telefonul si alte lucruri necesare traiului. „Un avocat costa milioane iar doamna Perju nu ar fi avut cum sa-l plateasca din pensie. E clar ca este cineva care o subventioneaza, cineva care are interes sa rezilieze contractul”, concluzioneaza omul.
Batrinete in procese
Cazul Zincai Perju nu este singular. Foarte multi virstnici spera sa scape de grijile batrinetii, dindu-si de bunavoie locuintele unor oameni care le sint, practic, straini. De cele mai multe ori, lucrurile nu ies intocmai cum si-ar dori, nici batrinii si nici cei care se angajeaza sa ii ingrijeasca. Vorba romanului, adevarul este mereu undeva la mijloc. Dar parca este pacat de la Dumnezeu ca un om la 80 de ani sa-si tirasca apusul vietii prin tribunale. (Laura BREANA, Nicoleta DEAC)