Spitalele, amenintate cu desfiintarea

Spitalele din judet risca sa li se suspende activitatea partial sau total. Conform noii legi a spitalelor, publicata in Monitorul Oficial zilele trecute, spitalele care nu obtin autorizatii sanitare de functionare in termenul prevazut in normele elaborate de Ministerul Sanatatii si Familiei li se suspenda activitatea partial sau total. Pina la aceasta data, nici un spital din judet nu detine aceste autorizatii sanitare de functionare.
In ciuda demersurilor facute, constructiile improprii ale celor mai multe cladiri in care functioneaza unitatile spitalicesti cu paturi, care nu permit respectarea circuitelor sanitare, a facut imposibila autorizarea spitalelor.
Spitalele functioneaza, potrivit noii legi, pe principiul autonomiei financiare, pe baza sumelor prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sumele obtinute, in conditiile legii, de la persoane fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. Separat de veniturile realizate de catre spitale din contractele incheiate cu sistemul de asigurari sociale de sanatate, din serviciile medicale oferite contra cost pacientilor, spitalele publice vor fi finantate dupa cum urmeaza: de la bugetul de stat si bugetul MSF, de la bugetul consiliului judetean, pentru spitale judetene, de la bugetul consiliului local si al consiliului judetean, pentru spitalele locale, de la bugetul ministerului de resort, pentru spitalele cu retea sanitara proprie.
Bugetele locale pot participa la finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea constructiilor noi si realizarea de lucrari de reparatii curente si capitale, precum si pentru dotarea cu aparatura medicala.
Mobilele aflate in administrarea spitalelor publice care se reorganizeaza si devin disponibile, precum si aparatura medicala, pot fi, in conformitate cu legea, inchiriate, concesionate sau, dupa caz, vindute unor persoane fizice sau juridice, in scopul organizarii si functionarii unor unitati private sau pentru alte forme de asistenta medicala sau sociala. Banii obtinuti din inchiriere, concesionare sau vinzarea imobilelor, precum si a aparaturii medicale existente constituie venituri ale bugetelor locale si se vor utiliza in scopul achizitionarii de aparatura medicala.
Acreditarea spitalelor va fi realizata de o comisie nationala speciala, iar taxa pentru acreditare va fi suportata de spital. Spitalul raspunde, potrivit legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea conditiilor de cazare, igiena, alimentatie si prevenirea infectiilor nozocomiale, ce determina prejudicii cauzate pacientilor, stabilite de catre organele competente. Pentru prejudicii cauzate pacientilor din culpa medicala, raspunderea este individuala.
Clasificarea spitalelor se va face in functie de teritoriu in spitale judetene, spitale municipale si orasenesti, spitale comunale. In functie de specificul patologiei, spitalele vor fi clasificate in generale, de urgenta, de specialitate, precum si pentru bolnavi cu afectiuni cronice. Pornind de la regimul juridic al proprietatii, unitatile sanitare se clasifica in: spitale publice, care sint spitalele proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, organizate ca institutii publice; spitalele private, care sint unitatile proprietate privata a persoanelor juridice de drept privat, precum si spitale mixte.
In functie de modul de finantare, unitatile sanitare se clasifica in spitale cu finantare din fonduri publice, cu finantare din fonduri private sau cu finantare mixta.
Reguli noi pentru conducere
Conducerea spitalelor publice este asigurata prin consiliul de administratie, comitetul director si director general. Conducerea executiva a spitalelor publice este constituita din comitetul director si directorul general – acesta din urma fiind numit de catre consiliul de administratie, prin concurs. Din comitetul director fac parte directorul general adjunct medical, directorul economic, contabilul sef, directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sint numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute, pentru o perioada de patru ani.
In cadrul spitalului se organizeaza „consiliul medical” format din medici sefi de sectie, sefi de departamente, laboratoare sau compartimente.
Consiliul de administratie este format din 7-9 membri, in functie de marimea spitalelor si complexitatea serviiciilor medicale acordate. Presedintele consiliului de administratie este ales din rindul membrilor sai cu majoritate simpla din numarul total. Consiliul de administratie este format din cite un reprezentant al MSF sau, dupa caz, Directiei de Sanatate Publica, al finantelor publice locale, al CMR si al Ordinului Asistentilor Medicali din Romania, doi reprezentanti numiti de consiliul judetean sau local, directorul general. Cite un reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale poate lua parte la sedintele consiliului de administratie, dar fara drept de vot. (Anca GIRNEATA)