"Creditul Agricol" SA – o mina intinsa agricultorilor sau cooperativa a coruptiei?

Un grup de 20 de deputati PSD, coordonat de liderul grupului parlamentar, Viorel Hrebenciuc, a depus o initiativa legislativa care a stirnit reactii puternice in rindul opozitiei. Temerile politicienilor sint legate de faptul ca textul proiectului de lege, ambiguu si permisiv, va crea posibilitatea celor aflati la guvernare sa gestioneze sume foarte mari de bani fara a exista certitudinea ca sint directionate catre cei indreptatiti sa le primeasca. In opinia democratilor, proiectul de lege "nu se indeparteaza de tutela etatista cu care ne-a obisnuit si nu sparge deloc imobilsmul existent privitor la acordarea creditelor pentru producatorii agricoli". Acest proiect de lege propune crearea unei societati denumita sugestiv "Creditul Agricol" SA, prin asocierea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor cu cel putin patru banci comerciale. In proiect nu se precizeaza insa care sint criteriile de selectare a acestor banci, lucru extrem de important daca se are in vedere faptul ca prin aceste banci se vor desfasura toate operatiunile de creditare dintr-un fond bugetar de aproximativ 125 miloane de dolari. In plus, nu este specificat clar modul in care vor fi diferentiate bonificatiile (intre 15% si 55% din credit), sume neimpozabile acordate la sfirsitul derularii creditelor. In aceste conditii, guvernantii ar avea o marja foarte larga pentru a stabili caror activitati si producatori sa li se acorde bonificatiile cele mai mari, dind nastere numeroaselor suspiciuni legate de satisfacerea unor interese clientelare. In ceea ce priveste acordarea creditelor, textul proiectului de lege este total neclar. Desi in expunerea de motive se mentioneaza felul in care producatorii agricoli care apeleaza la credite pot garanta fata de banca (prin scontarea politelor de asigurare, ipotecarea terenurilor sau cu acele culturi agricole infintate pe terenurile respective), in textul propunerii legislative acestea lipsesc. Astfel, producatorul agricol poate ramine la cheremul bancilor, care pot actiona discriminatoriu.
O alta scapare a initiatorilor se refera la mecanismul prin care bancile sa poata fi obligate sa aloce sumele incredintate de catre "Creditul Agricol" SA numai pentru finantarea lucrarilor agricole, desi este clar ca scopul infiintarii acestei societati este tocmai acela de a-i ajuta pe cei care activeaza in domeniul agricol. Pentru a mai da ceva de lucru numerosului aparat birocratic al Ministerului Agriculturii, se precizeaza in acest proiect ca verificarile privind modul de utilizare a creditelor acordate producatorilor agricoli cad in sarcina "specialistilor in domeniul economic de la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara din judetele respective", desi in mod normal aceasta activitate ar trebui efectuata de catre inspectorii bancilor. Cea mai mare problema ramine totusi aceea a selectarii bancilor cu care se va asocia ministerul. Avind in vedere ca este vorba de verdicte pentru agricultura, ar trebui sa se acorde prin bancile cu o retea foarte dezvoltata in mediul rural, care sa ofere cele mai mici dobinzi si care sa fie eficiente si din punctul de vedere al cheltuielilor de administrare. (Mirella AUR)