Saracie lucie in unele sate galatene

Nivelul scazut de trai din satele galatene a facut obiectul unui document elaborat de Consiliul Judetului(CJ), care a lucrat timp de trei luni de zile pentru a stabili modul de satisfacere a unor necesitati sociale la sate. Acest document va sta la baza intocmirii unor proiecte prin care sa se obtina finantare nerambursabila de la Fondul Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS), program ce-si propune sa sustina financiar comunitatile rurale sarace care intrunesc cel putin patru criterii din cele zece descrise in Manualul de operare al FRDS. Pentru aceasta s-au avut in vedere: modul de asigurare a asistentei medicale si a transportului, dotarea gospodariilor cu telefoane, automobile si aparate TV, sursele de apa potabila, nivelul de imbatrinire a populatiei, etc. Din documentul intocmit de CJ reiese ca exista destule sate carenu au curent electric sau telefon.
Sate fara energie electrica si telefon
In Satu Nou din comuna Cosmesti, cei 220 de locuitori nu au cunoscut nici la inceputul anului 2000 binefacerile energiei electrice. in aceste conditii, este greu de inchipuit cum supravietuiesc cele 83 de gospodarii ale acestui sat. Aceeasi situatie se intilneste si in Gara Ghidigeni, unde cele 12 gospodarii in care locuiesc 55 de persoane sint si ele lipsite de curent electric. Ghidigeniul este insa pe "lista neagra" a judetului si din alte puncte de vedere: mortalitate infantila ridicata, populatie imbatrinita si acces greoi la unitatile de invatamint. Chiar si in comuna Ivesti, cotata printre cele mai "aratoase" comune ale judetului, 300 de gospodarii de la periferie sint lipsite de energie electrica. Pechea are si ea 420 de gospodarii in aceeasi situatie.
Nici liniile telefonice nu au fost extinse, astfel incit comunele Balabanesti si Balasesti nu au telefon in nici unul din sate, iar Draguseniul si Corodul nu si-au tras telefon decit in comuna, satele apartinind acestora neavind nici macar cite un post telefonic. In aceeasi situatie se afla si satele apartinind comunelor Jorasti, Scinteiesti si Virlezi.
Daca avem in vedere aceste lipsuri, atunci nu ne mai surprinde deloc faptul ca locuitorii acestor sate traiesc la inceputul secolului XXI fara televizor sau autoturism, adevarate raritati in aceste localitati: doar doua televizoare in satul Oreiu, care numara 30 de gospodarii si opt in satul Stietesti, la o populatie de 464 persoane. Autoturismele sint si ele foarte rare in aceste localitati. In satul Radesti din comuna Balabanesti si satul Micopole din Draguseni doar 0,9% din gospodarii au in curte masini, iar satele Lunca, Zimbru, Cringani nu au deloc autoturisme.
Sate care mor
Nivelul scazut de trai din satele galatene a dus la crearea unor dezechilibre demografice, deoarece toti cei apti de munca, dornici sa-si schimbe traiul, au parasit locul de bastina, migrind spre zone mai dezvoltate. Asa se face ca o serie de sate galatene au ramas populate doar de catre cei virstnici. Un exemplu in acest sens este satul Lupele, unde nu mai traiesc decit 44 de sateni, 90,9% dintre acestia avind mai mult de 60 de ani. Practic, peste citiva ani acest sat va ramine nepopulat.
Numarul satelor a caror populatie peste 60 de ani depaseste doua treimi din totalul locuitorilor nu este deloc neglijabil. In aceasta situatie se afla Puricani si Prodanesti din Beresti Meria, Comanesti din comuna Cavadinesti, Girbovat din Ghidigeni, Ireasa aparetinind comunei Gohor, Priponestii de Jos si Tepu de Jos.
Singura sansa de supravietuire a acestor sate este gasirea unor solutii pentru atragerea tineretului, dar fara un program concret de dezvoltare zonala nici nu poate fi vorba ca cei apti de munca sa se "ingroape" in catunele judetului.
Fara drumuri de acces, retele de alimentare cu apa si gaze, scoli si dispensare, aceste localitati nu sint deloc atractive pentru tineretul scolit la oras, singurii care se incumeta sa se stabileasca in aceste sate sarace sint cei in virsta, pensionari care au un petic de pamint ce trebuie lucrat.
In aceste conditii, dezvoltarea rurala nu are perspective imbucuratoare, iar accederea la finantare prin FRDS se dovedeste a fi o solutie. Pentru aceasta trebuie insa intocmite proiecte de catre autoritatile locale. Consiliul Judetului a trimis deja acestora cite o instiintare cuprinzind satele vizate si criteriile ce trebuie avute in vedere, urmind ca reprezentantii administratiei locale sa fie scoliti pentru intocmirea proiectelor respective. (Mirella AUR)