Vechii mosieri isi revendica proprietatile

Termenul de depunere al cererilor la Legea 10/2001 privind retrocedarea cladirilor si terenurilor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, care expirase pe 14 august, a fost prelungit, de catre guvernanti, cu inca trei luni. In aceasta perioada, solicitantii sint obligati doar sa inregistreze o cerere notificata la primarii sau Prefectura, pentru depunerea restului de acte doveditoare acestia avind la dispozitie inca 18 luni. Pina in acest moment, la Prefectura si primariile din judet au fost depuse 740 de cereri pentru retrocedari de cladiri si terenurile aferente. In cele mai multe din cazuri, cladirile sint demolate, iar terenurile sint ocupate de alte constructii, caz in care nu se pot solicita decit despagubiri. La fel de multe sint si cererile de corectare a sumelor derizorii primite in anii in care fostii proprietari au fost deposedati de bunuri imobile. "Deja la nivelul Prefecturii, s-a format o comisie, condusa de subprefectul Valentin Danaila, care sa trieze toate dosarele. La Prefectura vor ramine doar solicitarile pentru bunurile care nu mai exista si care sint cele mai multe. Pentru revendicarile in natura, notificarile sint trimise la primarii, care trebuie sa le solutioneze", a precizat Vasile Iacob, seful Serviciului Relatii cu Publicul din cadrul Prefecturii Neamt.
Cladirile de interes public nu pot fi retrocedate
In cazul cererilor in natura, primaria pe teritoriul careia se afla imobilul decide daca bunul poate fi restituit sau solicitantul va primi doar despagubiri. Conform legii, cladirile de interes public, cum ar fi scolile, gradinitele, dispensarele nu pot fi inapoiate, fostii proprietari avind doar varianta despagubirilor materiale. Astfel de cereri au aparut deja, exemple in acest sens fiind Dispensatul nr. 5 Piatra Neamt sau Scoala nr. 5 Roman. Revendicarile cele mai valoroase apartin mostenitorilor familiilor Ghika si Sturza, contravaloarea imobilelor si terenurilor aferente solicitate fiind evaluate de acestia la cite jumatate de milion de dolari. Astfel, elvetianca Marie Elisabette Ghidonescu, fosta Ghika, cere "in natura" un conac format din 15 camere, precum si contravaloarea imobilelor transformate in hotel si restaurant din satul Cilimesti, comuna Faurei. In momentul de fata, respectiva zona are un caracter turistic, fiind foarte apreciata pentru faptul ca este retrasa, asigurind un cadrul ideal pentru "intruniri politice".
Alte nume cu ascendent princiar care isi cer drepturile sint urmasii familiei Sturza. Este vorba de printii Gheorghe, Eric, Mihai si Dimitrie Sturza si principesele Elena Sturza si Greta Marie Kvaal care revendica nu mai putin de 13 imobile, dependinte, cabane, mori, grajduri, etc., aflate pe teritoriul comunelor Ceahlau. Farcasa, Hangu, Poiana Teiului. Toate aceaste imobile sint evaluate la 500.000 de dolari de fostii proprietari.
Sint revendicate terenurile de sub Hotelul Central si de sub liceele Economic si Cartianu
Municipiul Piatra Neamt este asaltat de solicitari pentru imobile demolate si terenurile aferente ce au fost confiscate. Cele mai multe vizeaza suprafete aflate sub blocurile de pe bulevardele Traian si Decebal, sau cartierul Maratei. O femeie din municipiul Piatra Neamt solicita terenul de sub hotelul Central sau despagubiri de 1,2 miliarde de lei, pentru 1.400 de metri patrati, plus alti 1,4 miliarde de lei, reprezentind valoarea casei demolate.
Nici terenurile de sub liceele "Gheorghe Cartianu" sau Economic nu au scapat de furia retrocedarilor. La fel si cele aflate sub imobilele administratiei Spitalului Roman, al Pediatriei Roman sau ale Policlinicii Tirgu Neamt. Si actualul sediu al unor servicii ale Politiei, fost sediu Bancorex, cunoscut de pietreni ca fosta UCA, si-a gasit revendicatori. La fel de interesanta este solicitarea pentru cladirea Spitalului de boli psihice de la Gidinti, evaluat de fostul proprietar la 10 miliarde de lei. Cei care au primit solicitarile nu au scapat si de cereri mai hazlii. Una dintre acestea are ca obiect al solicitarii sapte hectare de teren aflat, in mare parte, in cimitirul Eternitatea. Cererea se doreste a fi solutionata fie prin redarea terenului, fie, eventual, prin despagubiri. O alta persoana solicita in natura o suprafata de teren indexata. Foarte multi locuitori de pe Valea Muntelui revendica terenuri si case aflate sub Lacul de Acumulare Bicaz.
Vor exista dificultati majore in punere in aplicare a legii
Desi entuziasmul depunerii cererilor va mai continua inca trei luni, aparitia primelor rezultate va fi intirziata ani buni. Aceasta in conditiile in care, dupa expirarea termenului limita, solicitantii mai au inca 18 luni la dispozitie pentru depunerea de alte acte doveditoare. Curios este ca primarilor li se cere sa raspunda solicitarilor in doar 60 de zile de la depunerea notificarii, in conditiile in care cele mai multe sint doar simple cereri foarte vagi. In acest interval de timp, administratiile locale trebuie sa identifice zonele, impreuna cu specialistii de la cadastru, sa stabileasca daca imobilele se afla pe terenul public sau privat al municipalitatii si daca ele pot fi restituite. Daca imobilele apartin unor firme private, solicitarile le sint adresate acestora, facind, cel mai probabil, obiectul unor viitoare litigii. De asemenea, nici in cazul imobilelor sau terenurilor aflate acum pe rolul instantelor de judecata nu poate fi data o solutie decit dupa ce apare o hotarire judecatoreasca definitiva. Un exemplu al unei astfel de situatii este cazul revendicarii cunoscutei Case Lalu.
Alta probleme le ridica efectuarea evaluarilor. Daca in cazul terenurilor lucrurile nu sint chiar complicate, in cazul cladirilor demolate situatia este mult mai complicata, criteriile de evaluare fiind foarte largi si subiective. Se asteapta ca pentru cele mai multe dintre evaluari sa se ajunga in instanta, unde se vor solicita contraexpertize. Cum criteriile sint foarte largi, pot apare diferente mari intre rapoartele evaluatorilor si chiar o discreditare a acestora ca specialisti in cazul in care situatiile se repeta. Acesta este motivul pentru care foarte multi evaluatori refuza sa presteze astfel de servicii. In plus, pentru calculul despagubirilor trebuie evaluat imobilul conform legislatiei din anul demolarii, suma urmind a fi inmultita cu indicele de inflatie dintre anul respectiv si momentul actual. Numai ca Institutul National de Statistica nu pune nici un fel de date la dispozitie pentru indicele de inflatie a anilor de dinainte de 1990.
Aceste dificultati la care, probabil, se vor aduna altele aparute pe parcursul inceperii efective a aplicarii legii, vor avea ca efect un sir interminabil de procese care vor prelungi agonia celor ce spera ca, in citeva luni, sa redevina mari proprietari de case si terenuri, sau sa incaseze sume impresionante. (V. VINCA)