Bataie pe spaga?

marți, 03 septembrie 2002, 23:00
7 MIN
 Bataie pe spaga?

Cea mai mare afacere a anului din Iasi va fi transata la Bucuresti. Guvernul a pregatit minutios, in pasi succesivi, sterpelirea unui pot de peste 8 milioane de dolari. Acesti bani vor fi platiti din buzunarul iesenilor pentru incalzirea de la iarna. Cu toate acestea, municipalitatea nu va avea nici un control asupra cheltuirii acestei sume uriase pentru oras. Pentru ieseni, miza este imensa. Pentru fiecare dolar adaugat la tona de carbune, iesenii trebuie sa scoata din buzunar, fie prin facturile la incalzire, fie prin taxe si impozite locale, inca 165.000 de dolari, adica peste 5 miliarde de lei. Un plus de 10 dolari pe tona ar insemna un efort pentru Iasi de 50 de miliarde lei. Cind in joc sint sume de ordinul milioanelor de dolari, exista suspiciunea ca si "comisioanele" sint de ordinul miliardelor de lei.
Azi, la Ministerul Administratiei Publice (MAP) se da batalia decisiva pentru acest pot. Intr-o parte stau premierul Adrian Nastase si ministrul Octav Cozminca, iar in cealalta se afla directorul CET Iasi, Ioan Mihai. Surse din cadrul "Termoelectrica" au lasat sa se inteleaga ca Mihai nu are nici o sansa sa faca licitatia pentru incalzire la Iasi, jocurile fiind deja facute pentru Bucuresti. "Am considerat ca doar «Termoelectrica» poate asigura intr-un mod rapid si eficient derularea liniei de credit", a spus premierul Nastase. "Intr-o tara dreapta, nu ar fi nici o problema, dar in Romania trebuie sa sufli si in iaurt cind este vorba de un contract de la un milion de dolari in sus", este de parere Dan Grecu, director comercial al CET.
Se impiedica minarii la nivel local sau se pregatesc afaceri la centru?
Acum doua zile, premierul Adrian Nastase a anuntat ca "Termoelectrica" va contracta creditele pentru combustibilul necesar CET-urilor externalizate, si nu acestea, asa cum se promisese initial. Argumentul lui Nastase a fost ca CET-urile externalizate nu pot derula creditele la timp pentru a asigura stocurile necesare incalzirii in iarna 2002-2003. Sub acest pretext, Guvernul a luat, practic, de sub nasul CET-urilor independente banii pentru combustibil, desi acestea nu mai sint in subordinea "Termoelectrica". Insa, dupa parerea conducerii CET Iasi, argumentele Guvernului nu se sustin. "Daca Guvernul ne trimite scrisoarea de garantare a creditului, putem obtine imprumutul de la orice banca din tara in timp foarte scurt", a spus Dan Grecu. In aceste conditii, este evident ca CET Iasi ar avea banii pentru combustibil pina la 30 septembrie, cind este programata licitatia pentru huila. Conducerea CET nu a gasit decit o explicatie pentru masura Guvernului. "Nastase contracteaza creditele prin «Termoelectrica» pentru a impiedica minariile de la nivel local? Care minarii?", s-a intrebat directorul comercial al CET.
Pentru trei orase, licitatia s-ar putea face la Iasi
Contractarea creditelor de catre "Termoelectrica" inseamna ca banii pentru combustibil nu vor intra direct in conturile CET. In aceste conditii se pot contura doua scenarii posibile. Prima modalitate este ca "Termoelectrica", dupa ce realizeaza imprumutul, sa dea direct banii CET-ului. "In acest caz, «Termoelectrica» se transforma intr-o banca, dar pe care nu am ales-o noi, ci dimpotriva, deci ne poate impune si conditii. Noi nu putem sti in ce conditii va realiza «Termoelectrica» acest imprumut", a spus Dan Grecu. Dezavantajul, in acest caz, este ca CET nu are nici un control asupra cheltuielilor aferente creditului, adica asupra dobinzilor. A doua modalitate este ca la Iasi sa nu ajunga decit carbunele, fara ca ofertele sa mai treaca prin licitatie la nivelul CET Iasi. In cazul acestui scenariu, licitatia ar urma sa aiba loc tot la Bucuresti, pentru toate CET-urile, care ar primi direct cantitatile de combustibil. In acest caz, Iasul nu ar mai avea nici un control. Ar primi huila si ar da banii ceruti de "Termoelectrica", situatie in care nu mai putem vorbi de autonomie. "Dintre CET-urile externalizate, numai Iasi, Suceava si Giurgiu folosesc huila. La Iasi este nevoie de o cantitate egala cu necesarul de la Suceava si Giurgiu, luate impreuna. Licitatia s-ar putea face la Iasi pentru toate aceste trei CET-uri, daca se vrea o licitatie pentru o cantitate mai mare", a explicat directorul Grecu.
Contactat telefonic aseara, primarul Constantin Simirad a spus, initial, ca nu poate face speculatii fara sa aiba toate detaliile. "Daca licitatia nu va avea loc la Iasi, iar carbunele va costa peste 60$/t, va fi foarte rau. Noi avem semnale ca putem achizitiona carbunele si cu 52$/t", a precizat, in final, seful orasului.
Ministrii s-au contrazis in ultimele zile
Timp de patru luni, Guvernul a promis ca va garanta credite pentru CET-urile externalizate. Pe baza acestor promisiuni, sustinute apoi de o corespondenta CET-uri – Guvern, societatea din Iasi a demarat procedurile de licitatie pentru achizitia de huila. Prezent la Iasi, seful Ministerului Industriilor si Resurselor (MIR), Dan Ioan Popescu, a declarat ca CET-urile vor hotari singure de unde cumpara carbune. "CET-urile externalizate sint total independente fata de MIR. Noi nu vom impune furnizorii traditionali pe care-i are MIR", a afirmat vineri, 30 august, Popescu. In ciuda declaratilor ministrului, tot vineri, 30 august, intr-un comunicat al MAP, se sustinea contrariul. "Sa se contracteze cu furnizori interni traditionali cantitatile de lignit si pacura", aceasta era conditia impusa de MAP pentru ca Guvernul sa garanteze creditele necesare CET-urilor externalizate pentru achizitia de combustibil. Acest comunicat a fost lamurit pe deplin trei zile mai tirziu, cind premierul Nastase a anuntat ca "Termoelectrica" va contracta de fapt creditele, si nu CET-urile. "Pina acum nu am primit nici un act oficial de la Guvern in acest sens", a precizat ieri Cezar Baciu, purtatorul de cuvint al "Termoelectrica". Afirmatiile lui Nastase nu lasa, insa, loc ambiguitatilor, dovada fiind si invitatia trimisa de MAP directorilor de CET-uri externalizate. "Deocamdata nu este nimic sigur in privinta licitatiei, vom afla miine", a spus ieri Ioan Mihai. (Catalin PRISACARIU)
De ce este nevoie ca Guvernul sa garanteze un credit pentru CET Iasi
Pina in luna aprilie a acestui an, CET Iasi s-a aflat in subordinea "Termoelectrica". Banii pentru combustibil erau asigurati de "Termoelectrica" fara ca municipalitatea ieseana sa fie afectata de aceste cheltuieli. La recomandarea Fondului Monetar International (FMI), Guvernul a decis rentabilizarea "Termoelectrica". Solutia gasita a fost externalizarea a 16 CET-uri din toata tara, printre care si CET Iasi. Practic, externalizarea a constat in trecerea CET-urilor din subordinea "Termoelectrica" in cea a Consiliilor Locale (CL). Acestea din urma trebuie sa asigure si banii pentru achizitia de combustibil. Cum nici bugetul orasului, nici cel al CET-ului nu dispun de sume de sute de miliarde lei pentru combustibil, s-a hotarit contractarea unor credite bancare. Pentru a putea fi contractate sume atit de mari, Guvernul s-a angajat sa garanteze pentru credite.
Iasului i s-a garantat, in prima instanta, un credit de 20 milioane de dolari, atit
pentru achizitia de huila, cit si pentru cea de pacura, combustibil cu care vor fi incalziti iesenii la iarna. Ca urmare, CET Iasi a demarat procedurile de licitatie pentru huila in valoare de peste 8 milioane de dolari, urmind ca, ulterior, acesteia sa aiba loc si licitatia pentru pacura. (C.P.)
In ecuatie ramine si "Unicom Holding"
Decizia Guvernului de a muta la Bucuresti o licitatie de milioane de dolari este cu atit mai curioasa cu cit acesta masura este luata in plin scandal de contrabanda cu pacura. Politia ieseana are in lucru un dosar in care este implicata firma "Unicom Holding", asupra careia planeaza acuzatii de contrabanda si spalare de bani. Firma este cunoscuta ca un furnizor constant de pacura al "Termoelectrica" in ultimii ani. "Unicom Holding" s-a inscris deja la licitatia pentru carbune de la CET Iasi. Firma este condusa de controversatul om de afaceri Alexandru Orzata, fostul director al ALRO Slatina. In ecuatie este si un fost ministru al Republicii Moldova, Constantin Iavorschi, care se afla de fapt in spatele afacerii. Legaturile dintre Orzata si Iavorschi s-au legat inca de pe vremea cind afaceristul roman conducea ALRO Slatina, iar fostul ministru moldovean era interesat sa investeasca acolo. (C.P.)
Ce se ascunde in spatele mutarii licitatiei?
1. Exista suspiciunea ca unele contracte intre "Termoelectrica" si furnizorii de combustibil au fost garnisite cu cite o spaga consistenta pentru persoane sus-puse din societatea de stat. Prin externalizarea CET-urilor, firmele "prietene" ale "Termoelectrica" ar fi fost nevoite sa patrunda pe mai multe piete, locale, concomitent, unde ar fi fost posibil sa nu-si mai adjudece contractele. Chiar un comunicat recent al Ministerului Administratiei Publice (MAP) poate fi privit cu suspiciune. In acesta se recomanda CET-urilor externalizate sa contracteze urgent combustibili de la furnizorii traditionali. Recomandarea MAP este in totala contradictie cu legile unei economii de piata, unde deciziile sint luate in functie de pret si calitate.
2. Daca licitatia va avea loc la Bucuresti, conducerea CET Iasi nu va avea nici un cuvint de spus in privinta pretului carbunelui. La un calcul simplu, reiese ca pentru fiecare dolar in plus pe tona de carbune, iesenii vor plati cu cite 5 miliarde lei mai mult. Concret, Iasul are nevoie de 150.000 tone de carbune. Fiecare dolar in plus pe tona inseamna 150.000 de dolari in plus. La aceasta suma se adauga in jur de 15.000 de dolari, procentul mediu al dobinzii anuale la credit. Reiese suma de 165.000 de dolari, echivalenta cu peste 5 miliarde lei.
3. Calitatea carbunelui care ar trebui sa ajunga la Iasi trebuie sa respecte citeva standarde foarte stricte. In conditiile in care licitatia se va desfasura la Bucuresti, specialistii CET vor putea face analiza carbunelui numai cind acesta va ajunge la Iasi. In cazul in care parametrii huilei nu vor fi cei necesari, nimic nu va mai putea fi schimbat. In aceasta situatie, la CET va fi ars un carbune prost, care ar avea un randament scazut, ba chiar ar putea deteriora cazanele de ardere. (C.P.)

Comentarii