Cit de bine stiu politistii ieseni sa realizeze un flagrant?

Coruptia in Romania a devenit o infractiuni aproape invizibila. Desi se vorbeste despre mita pretinsa de persoane publice importante, nimeni nu a dovedit pina acum "marea coruptie". Comisioanele grase platite pentru cistigarea unei licitatii sau favorurile obtinute pentru o functie intr-o institutie nu au fost concretizate in infractiunea de coruptie. Politia si Parchetul pot dovedi cu mare dificultate ca o firma a fost favorizata la o licitatie pentru ca a platit organizatorilor un comision. In aceste situatii, ancheta urmeaza un traseu sinuos, in care anchetatorii trebuie sa faca documentele "sa vorbeasca". Acuzatia de coruptie este adusa unui functionar dupa luni intregi de ancheta.
In alte situatii, coruptia la nivelul functionarilor publici sau persoanelor care au inselat increderea altora, se poate dovedi in citeva minute.
Anchetatorii apeleaza la flagrant. In urma unei plingeri prealabile adresata de un cetatean, procurorul decide daca se poate dovedi infractiunea de coruptie prin intermediul unui flagrant.
Pe cit de rapida este aceasta metoda, pe atit de contestata este de aparatorii celui incriminat. Reusita flagrantului depinde de cit de bine este realizat scenariul si regia (autor este procurorul) si de cit de abili sint protagonistii (politistii care participa la flagrant).
Operatiunea trebuie sa adune probe concludente
Flagrantul are loc atunci cind este vorba despre mita. Actiunea se pune in miscare din momentul in care un cetatean reclama faptul ca i s-a pretins mita pentru obtinerea unor servicii. Anchetatorii analizeaza in ce mod s-ar putea dovedi ca persoana respectiva primeste "cadouri" sau bani de la reclamant. In functie de imprejurari, este stabilit locul flagrantului.
Procurorii si politistii trebuie sa se adapteze la conditiile cerute de cel care a pretins mita. Unii se intilnesc in plina strada, altii prefera sa discute la un restaurant, in cazuri mai rare vin la locul de munca al reclamantului. Nici un flagrant nu seamana cu altul, insa trebuie sa cuprinda probe concludente care sa incrimineze persoana suspectata de coruptie. Procurorii si politistii trebuie sa gaseasca metoda cea mai buna pentru organizarea unui flagrant perfect.
In ultimele luni, procurorii si politistii ieseni au recurs in mai multe cazuri la flagrant pentru a dovedi o infractiune de coruptie.
Conform procedurii penale, "este flagranta infractiunea descoperita in momentul savirsirii sau imediat dupa savirsire".
In cazul infractiunilor de coruptie, cum ar fi luarea si darea de mita, primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta, flagrantul este proba pe care se sprijina dosarul acuzarii. Studiul fiecarui caz demonstreaza ca, in functie de modul in care s-a organizat flagrantul, a depins cursul anchetei.
"Mita" pe miinile comisarilor de la Garda Financiara
Praful fluorescent utilizat pentru inscriptionarea cuvintului "mita", a fost suficient pentru a demonstra in cazul comisarilor Garzii Financiare ca au pretins si luat mita. Vasile Savin si Teodor Pavel au fost arestati pe 4 octombrie 2000 in urma unui flagrant. Ei au fost prinsi cu 400 de marci germane inscriptionate fluorescent cu cuvintul „mita". In fata anchetatorilor, patronul pizzeriei „Mc Duck", Florin Stefan, cel care i-a reclamat pe comisari, a povestit ca Savin si Pavel i-au cerut 400 DM pentru a "rari" controalele la unitatea sa. La citeva minute dupa ce Stefan a dat banii, in incapere si-au facut aparitia politistii si procurorii care, dupa ce au scos la iveala bancnotele cu amprenta mitei, i-au arestat pe cei doi comisari. Audiat de judecatori, Savin nu a recunoscut ca ar fi luat mita considerindu-se drept victima unei inscenari. Celalalt coleg, Teodor Pavel, gasit cu banii in haina, a zis judecatorilor ca a luat banii cu acceptul lui Savin si ca valuta reprezenta plata unei "consultante". Justitia ieseana i-a condamnat pe comisari la patru ani de inchisoare cu suspendare sub supraveghere si termen de incercare de sase ani.
"Colonelul Cojocaru" a fost umflat chiar in fata sediului IJP
Urmatorul flagrant realizat de politisti a avut drept tinta un cetatean care, pretinzind ca este colonel de politie, a inselat familia unui arestat. Pe 25 mai 2001, la ora 7.30, chiar in fata Inspectoratului Judetean de Politie, patru barbati asteptau sosirea "colonelului Cojocaru". Dupa ce a schimbat citeva cuvinte cu un tinar, s-a indreptat spre banca din fata intrarii in Politie. Nu a apucat sa se aseze pentru ca barbatul in costum a fost abordat de unul dintre cei patru. "Sinteti colonelul Cojocaru?", intreaba el. "Da", a raspuns acesta. Ceilalti trei barbati s-au apropiat de "colonelul Cojocaru". Unul dintre ei a scos o pereche de catuse, ceilalti trei l-au prins de brate si le-au intors la spate, l-au legat si l-au bagat direct in arestul Politiei. Mai putin de un minut a durat aceasta scena, suficient insa pentru realizarea unui flagrant delict. Unul dintre ofiteri a facut discret poze in timp ce barbatul discuta cu tinarul. Politistii ieseni l-au retinut in acest mod pe cel care s-a dat drept "colonelul Cojocaru" in fata familiei Ichim, de la care a obtinut 25 de milioane lei "spaga" pentru punerea in libertate a unui arestat in dosarul "Comoara din Depou". Martorul-cheie al anchetei, Viorica Ichim, sotia celui aflat in arest a fost chemata la identificare. Ea i-a dat cele 25 de milioane si tot ea trebuia sa-l identifice. "Colonelul" a fost introdus intre alti patru barbati, cu un numar de inregistrare agatat de git. La recunoastere au fost prezenti doi martori. "Recunoasteti pe cineva din acest grup?", a intrebat un politist. Femeia a aratat cu mina direct spre "colonel". "Dupa ce?", intreaba din nou
politistul. Viorica Ichim a spus ca il recunoaste dupa figura, ochelari, statura si imbracaminte. Apoi a relatat ca barbatul s-a recomandat a fi "colonelul Cojocaru" si ca poate sa-i scoata barbatul din arest. Pentru plata eliberarii, colonelul a cerut 25 milioane lei si a primit 24,8 milioane lei. "El este?", au intrebat, in final, politistii. "Da", a incheiat femeia. Aceeasi intrebare a fost pusa de trei ori,
conform procedurii in cazul recunoasterii din grup. Barbatul a recunoscut in fata acestor probe ca a pretins suma respectiva.
Cazul procurorului Popa, invaluit inca in mister
Luna urmatoare, un alt flagrant de luare de mita a fost realizat de politisti si procurori. De aceasta data, victima a fost un magistrat, procurorul Sebastian Popa de la Parchetul de pe linga Judecatoria Iasi. Acesta avea spre solutionare un dosar in care doi cetateni arabi erau cercetati pentru vatamare corporala, iar pentru a-i scoate cu basma curata, Popa a primit 2000 de dolari. Procurorul Sebastian Popa s-a intilnit cu cei doi arabi in fata librariei "Esculap" pe 1 iunie, in jurul orei 11. Dintr-o masina parcata in apropiere, ofiterii au filmat scena. Arabii s-au urcat in masina procurorului si au mers in parcarea din fata manastirii "Golia". Dupa citeva minute, masina lui Popa a oprit din nou in fata librariei "Esculap", arabii au coborit, iar in citeva secunde a aparut procurorul care a organizat flagrantul, insotit de politisti. In torpedoul masinii lui Popa au gasit 2.000 de dolari, marcati cu inscriptia "MITA". Si aceasta scena a fost filmata de ofiterii Serviciului de Protectie a Cadrelor. In aceeasi zi, Sebastian Popa a fost arestat, fiind acuzat de luare de mita. In acest caz, pe miinile acuzatului nu s-au gasit urme de praf fluorescent, deci nu a pus mina pe bani. Apararea sa consta in faptul ca nu a vazut cind arabii i-au pus dolarii in torpedoul masinii si nu stia ca acestia vor sa-l mituiasca. Au aparut insa probe colaterale flagrantului. Astfel, s-a putut retine ca proba si faptul ca Popa a falsificat doua procese verbale, sau ca s-a intilnit in mai multe rinduri, prin restaurante, cu cei doi arabi. Despre aceste intrevederi, Dorin Buzdugan a declarat: "Asemenea intilniri cu inculpati nu sint procesuale. Un procuror isi desfasoara activitatea la Parchet, Politie, Judecatorie sau in locul in care s-a savirsit o infractiune. Pentru faptul ca s-a intilnit cu cei doi nu poate exista nici o explicatie". Popa a fost trimis in judecata in stare de arest sub acuzatiile de fals intelectual, uz de fals si luare de mita.
Cit de bine realizat a fost flagrantul in cazul Georgetei Stirbu?
Ultimul flagrant realizat de procurori si politisti a avut-o in vizor pe directoarea Directiei Finantelor Publice Locale, Georgeta Stirbu. Ea este acuzata ca a luat mita un lantisor de aur pentru a interveni si a opri demolarea unui garaj. Femeia a fost prinsa cu miinile patate de praful fluorescent, la citeva secunde dupa de proprietarul garajului i-a dat lantisorul. Cetateanul obisnuia sa vinda aur prin Primariei, in acest sens existind mai multi martori care au declarat ca au cumparat bijuterii de la Trifan Isari. Tocmai aceasta gaselnita a fost invocata de apararea Georgetei Stirbu. Avocatii sai au incercat sa-si scoata clienta nevinovata mergind pe doua fronturi. Odata prin prezentarea lui Trifan Isari, autorul flagrantului, drept un mincinos notoriu si un traficant de aur cocolosit de politisti si apoi prin victimizarea directoarei. "Acest Trifan Isari este pasibil de evaziune fiscala, nu are nici o societate ca sa vinda aur adus de la turci, si nimeni nu se sesizeaza impotriva lui", a spus Maria Aldea. Incercind sa zdruncine increderea in Trifan, ca martor principal, avocata a prezentat-o pe Georgeta Stirbu drept victima unei inscenari. "In primul rind nu s-a folosit reportofon, una din conditiile infaptuirii flagrantului. In conditiile acestea a ramas cuvintul lui Isarie impotriva doamnei Stirbu. Din simplul fapt ca Isari si-a schimbat declaratiile in fata anchetatorilor, rezulta ca acesta nu este un om de incredere. Si totusi se da mai multa crezare acestuia decit cuvintului doamnei Stirbu", a comentat avocata.
In cautarea flagrantului perfect
In multe cazuri, existenta inregistrarilor audio ar putea aduce lumina in cazurile in care sint dubii. Totusi, un functionar care ia mita poate evita discutiile directe despre pretentiile sale, facind in acest fel inutila banda. Poate din acest motiv, nu pe inregistrari audio se bazeaza politistii si procurorii atunci cind organizeaza un flagrant. "Mult mai important este praful fluorescent, precum si coroborarea declaratiilor denuntatorului, ale acuzatului si ale martorilor", a conchis un procuror de la Parchetul iesean.
Concluzia anchetatorilor, bazata pe experienta de ani de zile, este ca nici un flagrant nu seamana cu altul si ca nu exista flagrantul perfect. Totul difera de la un caz la altul, in functie de oamenii care lucreaza si cei care sint implicati direct, respectiv denuntatorul si acuzatul. "Un flagrant ori exista, ori nu exista. Este piesa de rezistenta a dosarului, chiar daca avocatii cauta sa arate ca cel acuzat este victima unei inscenari", spune acelasi procuror. (Fanica DUMITRASCU, Radu BURLACU)