Cruci mari si priviri recunoscatoare pentru elicopterul Salvarii

vineri, 18 septembrie 1998, 23:00
3 MIN
 Cruci mari si priviri recunoscatoare pentru elicopterul Salvarii

reporterul "Monitorului" a insotit echipajul elicopterului intr-un zbor de urgenta, care a durat 38 de minute
De citeva ori pe zi, iesenii privesc pe cer dupa elicopterul sanitar care trece chiar pe deasupra blocurilor. Cind aterizeaza pe terenurile de sport din comunele Iasului sau la marginea satelor, pe cimp, copiii fac roata in jurul masinariei pe care au vazut-o in mai multe filme, dar niciodata in realitate. Ei nu stiu insa ca pentru cei care sint transportati cu elicopterul, in general, acest moment nu este unul dintre cele mai fericite. Reporterul "Monitorului" a insotit, in urma cu doua zile, echipajul de pe elicopterul sanitar, intr-un zbor de salvare a doua fetite bolnave din Tibana.
Miercuri, la ora 13:05, familia Vieru, din Tibana, a solicitat ajutorul Statiei de Ambulanta. Cadrele medicale au decis ca Raluca Vieru, in virsta de numai cinci luni, trebuie transportata cit mai grabnic la spital. Fetita avea pneumonie, diaree si era deshidratata. Cu o masina a Statiei de Ambulanta, drumul ar fi fost parcurs in 50 de minute la dus si alte 50 de minute la intors. La acelasi dispensar astepta ajutor medical si o alta fetita, in virsta de 12 ani, care trebuia transportata la spital pentru o operatie de apendicita. Cum deshidratarea la copiii mici poate fi foarte periculoasa, cadrele medicale de la Salvare au decis sa trimita elicopterul pentru transportul bolnavelor. In circa opt minute, pilotul s-a pregatit de zbor, asistenta medicala si-a luat trusa de prim ajutor, si elicopetrul a decolat. 13 minute mai tirziu, pe cimp, la marginea localitatii Tibana, elicopterul a fost inconjurat de copiii curiosi si, in cel mult cinci minute, bolnavele si mamele lor, care asteptau la dispensar, au fost aduse la elicopter. Rodica Vieru, mama fetitei de numai cinci luni, a urcat cu frica treptele elicopterului, nu inainte de a-si face cruce. Pentru femeie, drumul cu elicopterul insemna, cu siguranta, un mare sacrificiu pe care l-a facut pentru copilul bolnav. La fel, fetita de 12 ani, care trebuia internata in spital, s-a albit de frica in momentul in care s-a asezat pe bancheta elicopterului. Asistenta medicala a impartit pungute speciale, pentru cazul in care unul dintre pasageri s-ar fi simtit rau, si i-a explicat Rodicai Vieru cum sa tina capul copilului aplecat intr-o parte pentru ca, in cazul in care acesta ar vomita, sa nu se inece. Cu antifoanele la urechi, si palida, cea mai mica pasagera a elicopterului a suportat mult mai bine drumul decit mama ei. Fetita a dormit pe toata durata zborului, fara sa stie macar ce este frica de goluri de aer sau de cadere de la mare inaltime. In schimb, mama ei a trebuit sa fie incurajata, atit de asistenta medicala, cit si de pilot. Acesta din urma a sfatuit-o ca, daca vrea sa nu ii fie rau, sa nu mai priveasca decit la fetita ei si sa nu mai arunce nici o privire pe geam. Pacientele si mamele lor nu aveau la urechi decit antifoane, si nu puteau auzi discutia dintre pilot si asistenta, care isi spuneau ca trebuie sa fie atenti pentru ca femeii i s-ar putea face rau; insa acest lucru nu s-a intimplat, si la doar 38 de minute de la anuntarea ambelor urgente elicopterul ateriza deja pe eliportul amenajat in spatele Statiei de Ambulanta. O masina de Salvare astepta pregatita sa transporte pacientele la Spitalul de Copii, timp in care Rodica Vieru nu mai prididea sa isi faca semnul crucii, cu mina dreapta, in timp ce pe mina stinga dormea, slabita de boala, fetita care trebuia sa ajunga cit mai repede la spital. (Cristina PETRACHE)

Comentarii