Iasul s-a rupt in doua

Pina in 1989, comunele din judet aveau aproape acelasi grad de dezvoltare. In ultimii ani insa, diferentele dintre cele mai bogate si cele mai sarace comune au crescut continuu, ajungindu-se la deosebiri absolut dramatice. O strada din Valea Lupului sau Birnova, marginita de vile imense, pare la doua secole distanta fata de una din Lungani sau Voinesti, marginita de cocioabe din chirpici sau valatuci. Conform unui studiu al Comisiei Nationale Antisaracie si de Promovare a Incluziunii Sociale (CNAPIS), judetul Iasi poate fi considerat unul din polii saraciei. Astfel, cea mai saraca regiune din tara este cea de nord-est. Din aceasta zona, doar judetul Botosani este mai sarac decit Iasul. Totodata, discrepantele dintre bogati si saraci sint cele mai puternice tot in Iasi. In judet se gaseste atit cea mai bogata comuna din Moldova, respectiv Tomestiul, cit si cea mai saraca, Lunganiul. Conform studiului, o treime din ieseni intra in categoria saracilor. In mediul rural, proportia saracilor depaseste chiar 50%. „Nu a existat niciodata o politica clara pentru reducerea saraciei. De actionat s-a actionat intotdeauna superficial, nu asupra cauzelor. De altfel, cifrele reale in ce priveste saracia ar putea fi inca mai mari”, a apreciat secretarul Consiliului Judetean, Ion Serbina.
Studiul intocmit de Comisia Nationala Antisaracie si de Promovare a Incluziunii Sociale (CNAPIS) s-a bazat in principal pe veniturile de care dispun cetatenii si pe datele statistice de la recensamintul din 2002. Astfel, a fost stabilit oficial un prag al saraciei extreme si un altul al saraciei totale. Primul indica practic suma minima necesara pentru supravietuire, iar cel de-al doilea include si cheltuieli minime pentru igiena sau imbracaminte. Anul trecut, pragul saraciei extreme a fost stabilit la 1,25 milioane lei lunar de persoana, iar cel al saraciei totale la 1,85 milioane lei lunar. „Simplul calcul al veniturilor unei familii nu este suficient pentru a stabili gradul de saracie al unei localitati. S-au luat in calcul si rata mortalitatii, numarul bolnavilor de TBC, numarul persoanelor nescolarizate, activitatea economica predominanta sau materialele din care sint construite locuintele”, a precizat Elena Matei, directorul executiv al Directiei de Asistenta Sociala (DAS) Iasi.
Rromii vin cu natalitatea cea mai mare
Conducerea DAS a solicitat anul trecut fiecarei comune intocmirea unei situatii privind indicatorii saraciei. In total, au fost solicitate cifre referitoare la 130 de indicatori, grupati pe 13 categorii, de la sanatate si educatie pina la economie locala si asistenta sociala. Datele strinse au fost trimise la Bucuresti spre analiza. In final, a rezultat ca in 58 de comune din judet numarul saracilor depaseste 50%. Cea mai mare rata a saraciei, respectiv 70%, a fost inregistrata la Lungani. Spre comparatie, cei mai multi saraci din judetul Vaslui s-au inregistrat la Rebricea, unde rata saraciei este de doar 58%. In Botosani, cea mai saraca localitate este comuna George Enescu, unde rata saraciei era in 2004 de 63%. „Avem rata natalitatii cea mai mare din tot judetul, cei mai multi bolnavi de TBC, cea mai numeroasa comunitate roma. Daca nu aveam romi, eram o comuna ca oricare alta. Romii insa au copii multi si pamint putin, iar saracia in rindurile lor este crunta”, a precizat primarul comunei Lungani, Gheorghe Pricopie.
„Saptamina trecuta am avut 24 de nasteri”
Din cei 5.560 de locuitori ai Lunganiului, 1.700 sint de etnie roma, concentrati in satele Zmeu si Crucea. Mai mult de jumatate din familiile de romi beneficiaza de prevederile legii venitului minim garantat. Astfel, din cele 550 de familii care primesc ajutoare sociale in comuna, 200 sint din Zmeu, iar 237 din Crucea. Pentru celelalte doua sate ale comunei, locuite in majoritate de romani, au fost intocmite doar 113 dosare pentru ajutoare sociale. „Am 10 copii si doar jumatate de hectar de pamint. Mai muncim cu ziua, mai luam ajutoare, ca altfel nu ne descurcam”, a spus Mihai Liliac, din satul Crucea. Cel mai mic copil al lui Liliac s-a nascut in urma cu doar doua saptamini. „De doua ori pe saptamina mergem la Iasi cu dosarele pentru indemnizatiile de nastere. Saptamina trecuta am avut 24 de nasteri, majoritatea in Zmeu si Crucea”, a precizat Victoria Ciobanu, asistent social in cadrul primariei Lungani.
Orasele au o influenta poizitiva asupra satelor din jur
Doar 7 din cele 1.472 de case din comuna au instalatii interioare de alimentare cu apa. Chiar si fintinile sint rare. Lipsa apei curente este considerata de autoritatile locale ca o explicatie pentru numarul mare de cazuri de TBC inregistrate in comuna. „Avem 50 de bolnavi inregistrati, dar cine stie citi altii nu apar in evidente? TBC este boala mizeriei, iar la halul in care traiesc romii m-ar mira sa fie numai 50 de bolnavi”, a spus Ciobanu.
Conform studiului CNAPIS, saracia unei localitati este accentuata de numarul mare al persoanelor ocupate in agricultura, de ponderea locuintelor din chirpici, de numarul persoanelor care nu au urmat cursurile unei scoli sau de distanta mare fata de cel mai apropiat oras cu peste 30.000 de locuitori. „Agricultura este prin definitie o activitate putin rentabila, iar sectorul public nu influenteaza direct economia. Totodata, orasele mari au o influenta pozitiva asupra comunelor din jur, chiar daca acestea nu au resurse proprii de dezvoltare. Zona metropolitana a Iasului poate reprezenta un motor de dezvoltare pentru comunele invecinate”, a explicat Elena Matei.
Investitorii italieni prefera comunitatile catolice
In cazul judetului Iasi, cele mai dezvoltate comune sint cele din jurul Iasului sau din apropierea Pascaniului. Pentru localitatile din vestul si sud-vestul judetului, confesiunea majoritar catolica pare sa reprezinte un avantaj. „Comunele catolice au beneficiat masiv in ultimii 15 ani de sprijinul unor organizatii europene si au avut alta deschidere fata de statele catolice din Europa. Totodata, investitorii italieni au preferat sa se orienteze spre zonele preponderent catolice”, a apreciat purtatorul de cuvint al CJ, Sebastian Tataru. Totodata, vestul judetului a plusat si la capitolul retele de transport. Apropierea de drumul european E85 a reprezentat un atu in plus fata de comunele din centrul si estul judetului.
Padurile scad saracia cu 10%
Un alt factor care a influentat repartizarea saraciei in judet a fost terenul agricol. In medie, cu cit suprafata arabila disponibila este mai mare, cu atit rata saraciei este mai redusa. Totodata, comunele apropiate de padure au o rata a saraciei cu pina la 10% mai redusa decit cele aflate in cimp deschis. „Omul mai merge in padure dupa lemne, le vinde in alta parte si se descurca. Nu se imbogateste, dar nici nu moare de foame”, a spus Tataru. In plus, comunele de pe culoarul care strabate judetul de la nord la sud, asa-numitul „culoar al secetei”, sint mult mai sarace decit cele de pe malul Prutului sau din centrul si vestului judetului. Pe linia Sipote-Focuri-Sinesti-Dagita, rata saraciei depaseste constant 60%. „In zona Tansa-Dagita este predominant podzolul, care este un sol de padure. Este rezistent la seceta, dar are o productivitate foarte redusa. In nord, pamintul este bun, dar precipitatiile sint foarte reduse”, a explicat seful serviciului de productie vegetala din cadrul Directiei Generale pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.
„Nu s-a gasit nici o cale de a scoate satul din mizerie”
Politicile guvernamentale indreptate spre reducerea saraciei de la sate nu au reusit pina acum sa imbunatateasca cu nimic situatia locuitorilor din mediul rural. Indicele de dezvoltare a satelor a scazut constant in ultimii ani. Daca, in 1992, acest indice era in judetul Iasi de 51,4, dupa 10 ani, el scazuse la 49,4. „Nu s-a gasit inca nici o cale pentru a scoate satul din mizerie. Legea venitului minim garantat se aplica de 4 ani, dar numarul saracilor nu a scazut nici macar cu unul. Dimpotriva”, a concluzionat Margareta Hochin, consiliera prefectului pe problema roma.
De ce este Tomestiul cel mai bogat sat
Paradoxal, cea mai bogata comuna din judet nu este nici Birnova, nici Valea Lupului sau Miroslava, localitati pline de vile si oameni cu bani, ci Tomestiul. Conform studiului CNAPIS, Tomestiul are un grad al saraciei de doar 17%, adica de patru ori mai redus decit Lunganiul. In acelasi timp, gradul de saracie inregistrat la Miroslava este de 45%, iar la Birnova, de 39%. Cu alte cuvinte, Tomestiul este de aproape trei ori mai bogat decit Miroslava si de 2,5 ori mai instarit decit Birnova. Aceasta, desi infrastructura Tomestiului este la pamint, iar o buna parte din locuitori sint someri. In schimb, la scaderea gradului de saracie a contribuit din plin apropierea de oras, dispunerea comunei pe DN 28, precum si accesul facil la servicii medicale, telefonie sau televiziune. „Daca ne raportam strict la veniturile cetatenilor, intre comune nu exista mari diferente. Gradul de saracie este un indicator mult mai complex complex”, a spus Florin Ioan, seful Directiei de Asistenta Sociala din cadrul CJ. (Alex ZANOAGA)