Locurile din Iasi amenintate de apele subterane

Pina de curind, zona centrala a orasului era considerata cea mai sigura. Insa si aici apa freatica s-a ridicat. Practic, fiecare subsol, beci sau hruba din Centru, mai adinci de 2,5 metri, sint in pericol de a fi macinate de apa din subsol. Astfel, miliarde de lei au fost deja pompate pentru a consolida cladirea unde va functiona „Starea Civila”. Cladirea se afla pe strada V. Alecsandri, aproape de Piata Unirii si este fostul sediu al publicatiei „Flacara”.
„Am imbracat fundatia cu beton armat si am construit un dren pentru a evacua apa freatica. Pompa functioneaza continuu, iar daca s-ar opri, apa s-ar ridica intr-o ora-doua la un metru”, a explicat inginerul Chirila Petrov, seful santierului. Adica, sub aceasta cladire s-ar face o piscina naturala. Si asta pentru ca, spune inginerul Petrov, debitul izvorului subteran este de 1,5 litri pe secunda. Adica, la fiecare secunda, se poate umple o sticla din plastic de 1,5l.
Apa de sub cinema Republica e buna de baut
Intr-o situatie asemanatoare se gaseste cinematograful „Republica”, in subsolul caruia se afla un izvor foarte puternic. „N-am scapat niciodata de mucegai si igrasie. Avem o pompa automata, care controleaza nivelul putului alimentat de apa freatica. Avem foarte multa apa rece, limpede. I-am facut si analize: este chiar buna de baut, nu este dura, am putea s-o imbuteliem si s-o vindem”, a spus, mai in gluma, mai in serios, Constantin Hurjui, directorul filialei iesene a „RADEF-Romaniafilm”. Inca din 1990 a fost elaborata documentatia de executie pentru „Desecarea zonei centrale a municipiului Iasi”. Din lipsa de fonduri, lucrarea nu s-a mai executat. Drenurile de mare adincime facute din anii 1970 in zona Trei Ierarhi, hotel Moldova, Palatul Culturii sint inca in functiune dar, cu toate acestea, Teatrul National este serios afectat de infiltratii. In ultimii patru ani, pentru restaurarea Teatrului s-au cheltuit aproape 100 miliarde lei, cea mai mare parte fiind investita in consolidarea fundatiei. Lucrarile au fost terminate doar in proportie de 50%, pentru finalizarea lor fiind necesare inca 160 de miliarde.
Lunca Bahluiului este mlastinoasa
In cartierele din lunca Bahluiului (Mircea, Dacia, Alexandru, Gara, Nicolina, Canta, Frumoasa, Tutora, Podu Ros), imobilele sint construite pe teren mlastinos. „Apa este mult mai aproape de suprafata, la o adincime de 0,5-1 metru. Aproape toate blocurile au mucegai la subsol si prezinta infiltratii”, a subliniat Ionel Oancea, arhitectul-sef al orasului. De asemenea, apa freatica nu este limpede si in nici un caz buna de baut, precum cea din Centru. „Analizele au aratat ca aici apa contine compusi chimici corozivi, care ataca armaturile din fundatii”, a precizat Ionel Oancea, arhitectul-sef al orasului. Datorita umiditatii din sol si a fundatiilor slabite, imobilele situate in lunca Bahluiului sint mult mai vulnerabile. In aceste conditii, consolidarea cladirilor devine o necesitate. Constructorii recomanda celor care detin terenuri cu pinza freatica aproape de suprafata sa-si amenajeze o fundatie armata usor, cu adincimea de cel putin un metru.
Ticaul, un fel de scara rulanta a Copoului
In zona Ticau versantul aluneca. Daca nu va fi stavilita, alunecarea pamintului va avansa, in citiva ani, pe un front de 600 de metri si va pune in pericol circa 200 de imobile, impreuna cu retelele de apa, canalizare, gaz metan si energie electrica. Un raport intocmit de specialistii din Primarie arata ca, in ultimii noua ani, alunecarile de pamint de pe Sararie au afectat o suprafata de 9 hectare.
„Aici pinza freatica se afla la sub 1 metru adincime. Apar frecvent izvoare”, a spus Oancea. In toamna anului 1996, dupa o perioada de ploi abundente, fenomenul de alunecare s-a reactivat, prin crearea unor noi planuri de alunecare. Cinci case si peste doua sute de anexe gospodaresti s-au prabusit, iar alte o suta de case sint avariate. De asemenea, caminele studentesti „1 Mai”, care adapostesc peste 500 de studenti, stau pe un teren tot mai nesigur. Anul trecut, comisia municipala de aparare impotriva dezastrelor a emis o hotarire prin care se interzice executia oricaror constructii in Ticau, pe o suprafata de aproximativ 9 ha, intre strazile Vulpe, Toma Savescu, Albinet, mal drept piriu Calcaina, Strada Poligon, strada si stradela Sararie.
Si panta nord-vestica a dealului Copou, cu versantii „Viticultori” si Gradina Botanica, este tot mai nesigura. „Au aparut semne de pierdere a stabilitatii. Pinza freatica s-a ridicat la 0,5 m, au aparut izvoare, iar imobilele au inceput sa se degradeze”, au precizat specialistii intr-un raport inaintat Primariei.
Vilele stabilor, in pericol
Raportul aflat la Primarie mai subliniaza riscul pe care il prezinta vilele rasarite ca ciupercile dupa ploaie pe dealurile Bucium si Galata. „Incarcarea versantului prin construirea masiva de locuinte, executia retelei de apa fara retea de canalizare si defrisarile justifica ipoteza aparitiei in scurt timp, si aici, a fenomenului de pierdere a stabilitatii versantului”, au avertizat specialistii din Primarie. Pe versantul Bucium au fost facute, etapizat, lucrari de consolidare pina in 1990, in zona Complexului de Vinificatie, a drumului national si Motelului. Insa, intr-o zona cu risc mare de alunecari, cum este cea din Bucium, si cu pinza freatica aflata la doar 2-3 metri de suprafata, s-au facut defrisari si s-au construit fundatii care au blocat drenurile din zona. Aceste actiuni au contribuit la fenomenul de alunecare.
CUG, Tatarasi si Pacurari, cele mai sigure zone
Cele mai sigure zone, potrivit studiului, sint cele din Pacurari unde pinza de apa freatica se afla la o adincime de 2-3 metri. Si terenul din CUG este sigur, apa fiind aici la o adincime mai mare de 3 metri. In aceeasi situatie se afla si Tatarasi, unde nu sint necesare amenajari suplimentare deoarece apa se afla la o adincime de 2-4 metri.
Cu izvorul din centru, Salubris umple o cisterna de 7 tone in 15 minute
Specialistii spun ca ridicarea apelor freatice se datoreaza, in parte, si pierderilor din reteaua de alimentare cu apa, care este uzata si necesita reparatii. „Avem peste 1.000 de kilometri de retele de distributie. Cea mai mare parte a conductelor au termenul de viata depasit”, a explicat Tudor Tudose, purtatorul de cuvint al RAJAC. O alta cauza ar fi lipsa sau dezvoltarea insuficienta a retelei de canalizare. De asemenea, specialistii sustin ca amenajarea unor drenuri ar tine sub control nivelul apelor din subteran. Astfel, galeria de drenaj care colecteaza izvoarele de sub Mitropolie, Primarie, Teatru National si alte imobile din centru are un debit impresionant. „Folosim apa de acolo pentru a uda strazile. Este un adevarat riu, are un debit de citiva litri pe secunda. Spre exemplu, intr-un sfert de ora umplem o cisterna de 7 tone”, a declarat Valentin Calin, inginer sef la SC „Salubris”. (M. POPA, A. ZANOAGA)
caseta:
Ce solutii ar fi
Ultimele lucrari de consolidare a versantilor afectati s-au facut in urma cu cinci ani, din fonduri PHARE. Inainte de ’89, Primaria aloca pentru consolidari de versanti 1 milion de dolari anual. Anul acesta au fost prevazute doar 4,5 miliarde lei. In lipsa banilor, spun specialistii, solutiile ar fi ca Primaria sa nu mai investeasca in contraforti de beton si alte lucrari de zidarie, ci sa puna accentul pe canalizare, aceasta urmind sa preia o mare parte din apa. O alta solutie pe termen scurt propusa de Primarie este si „disciplinarea” proprietarilor de terenuri si cladiri, care sa planteze copaci sau plante perene, pentru a fixa solul.
caseta:
Ce masuri trebuie luate daca apa e la o adincime de 0,5-2m
Apa freatica poate mari costul unei constructii cu 5-10%. Prezenta pinzei de apa freatica la adincimi sub doi metri face obligatorie hidroizolarea fundatiilor. „Metoda «clasica» consta fie in realizarea asa-numitei cuve etanse, fie in coborirea nivelului apei. Apa trece prin orice, inclusiv prin beton”, a spus decanul Facultatii de Constructii si Arhitectura, Paul Raileanu. Cuva etansa inseamna practic acoperirea peretilor verticali ai fundatiei cu straturi succesive de bitum si carton sau pinza asfaltata. Acelasi procedeu trebuie aplicat si in cazul planseului, astfel incit partea din constructie aflata sub nivelul solului sa fie complet izolata de pamint. De asemenea, este recomandata realizarea unor pereti din beton mai grosi si cresterea continutului de ciment din betonul folosit.
Coborirea nivelului apei consta in saparea unor puturi betonate in jurul amplasamentului viitoarei cladiri si instalarea unor drenuri sau pompe care sa evacueze apa. „Metoda este mai scumpa, dar renteaza in cazul cvartalurilor de blocuri. In zona Bahluiului nu s-a aplicat nici o metoda de hidroizolare, ceea ce a dus la rezultatul cunoscut: subsolurile pline de apa”, a spus Raileanu. Hidroizolarea este recomandata chiar daca pinza de apa freatica se afla sub nivelul fundatiilor. In zona Iasului, pinza de apa freatica fluctueaza, in functie de anotimp, de la o adincime de 10 metri, pina aproape de nivelul solului. „Daca anul este ploios, pinza de apa freatica se ridica spre suprafata, putind aparea fenomenul infiltratiilor. Practic, poti avea apa freatica oriunde ai ridica o constructie. Substratul geologic al Iasului este acelasi”, a precizat Raileanu. (A.Z.)