O afacere murdara cu 41 de apartamente

Inca de ieri-dimineata, oamenii s-au adunat in holul caminului de nefamilisti si s-au hotarit sa mearga la sefii de la "Suprem" ca sa le ceara socoteala pentru ca nu s-au definitivat contractele de vinzare-cumparare intre societate si locatarii blocului. Pe un ton ridicat, Paula Crivoi, unul dintre reprezentatii celor 41 de familii, ne-a povestit cum a aflat ca actul de proprietate pe care-l are nu are nici o valoare legala, nefiind autentificat la notariat. "In iunie ’99 am cumparat o camera de la «Suprem» prin intermediul agentiei imobiliare «Terra». De la fabrica, mi s-a spus ca se poate incheia contractul numai daca ma adresez in mod obligatoriu agentiei «Terra». De noua luni de zile astept sa devin proprietarul camerei pe care am dat 10,5 milioane lei. Am platit si un comision de 3 milioane lei pentru acte. Apoi a venit o agenta de la agentie si mi-a lasat un fel de contract, dar cind m-am dus cu el la Politie sa-mi pun viza de mutatie, mi-au spus ca e maculatura" , a povestit Paula Crivoi.
Povestea unei asociatii de pomina
In situatia Paulei Crivoi se afla toate cele 41 de familii din bloc. Unii, precum Nicoleta Galban, ne-au povestit cum au dat intre 12 si 25 de milioane pe cite o camera din caminul "Suprem", cum au inceput sa faca ordine in camerele aproape distruse de vechii chiriasi, plecati cu tot cu usi si cu ferestre, cum s-au gindit sa-si faca asociatie de proprietari, care deocamdata nu a fost inregistrata legal din cauza ca toate autoritatile spun ca actele lor nu sint decit "maculatura". "Unde-i actul legalizat la notar?" – asta era intrebarea de care se izbeau la orice ghiseu locatarii blocului din Bularga nr. 18.
Unde dai si unde crapa
De la inceputul lunii iunie anul trecut si pina la sfirsitul lunii octombrie, camerele s-au ocupat pe rind cu familii care au depus banii pe camera atit in casieria unitatii "Suprem", cit in comisionul trecut in contul firmei "Terra Grup". Dintr-o data – spun locatarii -, cele 41 de familii s-au trezit intr-o situatie paradoxala: banii pe case ii achitasera deja, platisera si comisionul la agentia imobiliara ce urma sa se ocupe de toate actele premergatoare pentru incheierea contractului de vinzare-cumparare, pusesera pe roate asociatia de bloc ce trebuia sa aiba grija datoriilor fata de stat, insa nu se puteau numi inca proprietari in toata legea.
Cosmarul facturilor lunare de zeci de milioane
Incepind din septembrie 1999, facturi de zeci de milioane de lei lunar au ajuns de la furnizori in ograda asociatiei, si oamenii au inceput sa scoata din buzunar banii sa-si achite datoriile catre CONEL, RAJAC sau TERMOFICARE. "In decembrie am ajuns sa dau la lumina 700.000 lei din cauza ca noi platim pret de fabrica si nu avem contracte individuale cu «Renel»" , s-a indignat Paula Crivoi. Administratorul asociatiei, Maria Tincu, a explicat ca facturile vin de la furnizori pe adresa "Suprem"-ului, iar de acolo, la locatari. Intre cele 41 de familii se imparte frateste consumul total de energie electrica, lumina sau apa calda, aceasta din urma venind de la centrala termica a "Moldoplast", in baza unui protocol intre cele doua firme.
Lovitura sub centura
In timp, oamenii au auzit ca nu pot deveni proprietari cu acte in regula pe camerele cumparate din cauza ca imobilul fusese dinainte ipotecat la banca de conducerea firmei "Suprem". Directorul Gherghel a precizat ca nu cunoaste situatia exacta a imobilului deoarece a preluat functia de conducere in urma cu 2-3 luni. "De ce nu s-au facut contractele, domnule Matei ?" , au inceput iesenii sa-l chestioneze pe directorul adjunct. "A fost ipotecat la «Bancorex » (caminul – n.r.) . S-a mai intirziat pina s-a definitivat problema AVAB-ului. Din cite am cunostinta, in 10 – 15 zile se perfecteaza problema" , a afirmat directorul adjunct, vrind sa-i linisteasca pe nemultumiti. Acesta le-a explicat oamenilor ca atunci cind se va rezolva problema ipotecii si cea a cartii funciare a imobilului, abia atunci locatarii vor primi raspunsuri precise. Dupa ce a vazut facturile platite de oameni si actul semnat intre societatea "Suprem" si agentia "Terra" – contract in care se arata ca firma ieseana se obliga sa plateasca datoriile catre furnizorii casnici pina la definitivarea actelor de proprietate -, directorul Gherghel le-a promis oamenilor ca-si vor primi inapoi banii dati pentru intretinere.
"Va rugam sa incheiati contracte individuale cit mai urgent"
Seful biroului "Administrativ", Nicolae Loghin, afirma ca firma "Suprem" si-a dat toata silinta sa-i ajute pe oameni sa-si rezolve dificultatile de a incheia contractele de prestari de servicii intre locatari si furnizorii casnici. Ca un exemplu in acest sens, Loghin considera ca RAJAC, CONEL sau RENEL s-au aratat dezinteresate de situatia oamenilor in ciuda adreselor trimise de societatea vinzatoare a caminului. In adresa 4.015, trimisa catre CONEL pe 4. 11. 1999, se arata ca, de la 1 noiembrie, "Suprem" "nu mai este proprietarul caminului de nefamilisti din strada Bularga, nr. 18" iar furnizorul este rugat sa incheie contracte individuale pentru a avea lumina contorizata in casa. Acelasi tip de adresa este trimis la RAJAC si la MOLDOPLAST, furnizorul de apa calda. In replica, locatarii caminului ipotecat afirma ca s-au caciulit pe la toate ghiseele, dar peste tot s-a impus dilema legalitatii actelor.
Cum arata disputatul contract individual de vinzare-cumparare ?
Cumparatorii camerelor din caminul de pe strada Bularga, nr. 18, detin contracte, despre care spun ca sint simple fituici. Acelasi tipar se intilneste pe mai multe acte: societatea "Suprem", reprezentata de Nicolae Loghin, seful biroului "Administrativ", vinde unei familii o camera. Printr-un proces-verbal de predare-primire, cumparatorul ia locuinta in stapinire. In functie de suprafata camerei, locatarii au platit intre 10 si 25 de milioane lei. Un calcul ipotetic arata ca la 41 de camere vindute cu un pret mediu de 15 milioane/camera, "Suprem" ar fi incasat mai mult de jumatate de miliard. In contract se aminteste si de "data autentificarii", dar nu se arata si care este ziua cu pricina. Vinzatorul "declara pe propria raspundere ca imobilul pe care il vinde este in circuitul civil, nu este ipotecat, grevat de alte sarcini sau servituti" , fapt infirmat de consideratiile conducerii . Mai mult, Nicolae Loghin afirma ca nimeni nu este vinovat pentru situatia creata din moment ce rezolvarea problemei ipotecii parea o chestiune de zile. "Daca erau toate actele unitatii, se rezolva treaba" , considera seful biroului "Administrativ". Directorul Gherghel a intarit ca solutia cea mai potrivita este rascumpararea ipotecii, lucru nereusit pina in prezent.
«Terra Grup» intra in scena
Pe de alta parte, la agentia imobiliara "Terra Grup", locatarii din caminul "Suprem" au semnat cite un contract de comision, platind o suma variabila pentru serviciile de intermediere oferite. Unii oameni au semnat pentru 3 milioane, altii, pentru 4 milioane. Acelasi calcul estimativ ar putea evidentia ca in agentie ar fi intrat 123 de milioane daca fiecare dintre cei 41 de locatari ar fi platit un comision mediu de 3 milioane fiecare. In realitate, lucrurile sint mult mai complexe. Citiva dintre locatarii intrigati au scos la iveala chitante scrise de mina prin care se atesta ca ei virau agentiei "Terra" inca 500.000 lei pentru proiectare schitelor imobiliare in vreme ce unii afirma ca au dat banii pur si simplu, fara nici o hirtie la mina. Altii declara ca si-au luat inapoi banii de schite, dupa ce ii platisera anterior agentiei. Locatarii spun ca, pina acum, agentia imobiliara nu s-a achitat de sarcinile prevazute in contractele semnate cu fiecare cumparator desi a fost platita in avans.
" Actul este perfect valabil "
Nelamuriti de situatia contractelor de vinzare-cumparare si de problema comisionului variabil, locatarii au discutat ieri si cu Bogdan Ciuhodaru, directorul agentiei imobiliare "Terra Grup" SRL. Seful agentiei le-a explicat oamenilor pe scurt ca actele se vor pune la punct imediat ce va aparea si actul de radiere a ipotecii din evidenta bancii. "Actul este perfect valabil din punct de vedere juridic", a precizat seful agentiei, referindu-se la contractul de vinzare-cumparare. Si explicatia comisioanelor incasate, atit de la "Suprem", cit si de la cumparatorii camerelor, pare ilustrativa. "Eu, ca firma, am dreptul la comision" , pretinde Bogdan Ciuhodaru, argumentind ca de la "Suprem" a incasat intre 300.000 – 500.000 pentru fiecare camera, iar la cumparatorii locuintelor a luat comision anticipat in functie de anvergura serviciilor oferite, intocmai ca la orice tranzactie imobiliara. Intrebat de taxa de 500.000 lei pentru schitele de imobil, directorul agentiei a replicat: "«Suprem»-ul, ca vinzator, trebuie sa faca intabularea (trecerea imobilului in cartea funciara – n.r) pentru tot caminul. Cumparatorul trebuie sa-si faca intabularea camerei luate. Eu m-am gindit sa-i ajut pe oameni si sa-si rezolve toti problema schitelor de imobil" .
Contractul "Suprem – Terra", piesa de rezistenta a operatiunii
Dupa 9 luni de zile, abia ieri locatarii au citit actul de intermediere a vinzarii caminului ipotecat, incheiat intre "Suprem" si agentia "Terra Grup". Prevederile sint scrise negru pe alb: pe de o parte, societatea se angaja sa-i dea agentiei un comision de 5% "din valoarea fiecarei tranzactii" si sa permita agentilor imobiliari de la "Terra" "accesul la documentatia necesara perfectarii actelor de vinzare-cumparare prin Notariat". In plus, societatea "Suprem" isi lua angajamentul sa achite toate datoriile caminului catre furnizori pina la data semnarii contractelor la notariat. In schimb, agentia se obliga – printre altele – "sa pregateasca documentatia necesara perfectarii actelor de vinzare-cumparare la Notariat: certificat de sarcini, certificat de neurmarire fiscala, radieri de ipoteci, schitele imobilelor, transcrieri la judecatorie, transcrieri la financiar, inchirieri contracte cu: RAJAC, RA «Termoficare», CONEL" . Pe scurt, firma ieseana se obliga sa plateasca toate facturile de intretinere pina la semnarea contractelor, in timp ce agentia imobiliara avea obligatia de a face toate cartile pentru semnarea la notariat a contractelor de vinzare-cumparare. Declaratiile si atitudinea locatarilor din caminul ipotecat ar putea duce cu gindul ca numai oamenii legii ar fi cei mai in masura sa decida daca nu cumva este ceva putred la mijloc, asa cum considera proprietarii cu zecile de milioane luate si cu acte despre care afirma ca s-au intocmit in doi peri.
Ce spun notarii despre actele operatiunii "caminul ipotecat"
Cit despre modul in care se face autentificarea contractelor individuale de vinzare-cumparare, directorul agentiei imobiliare "Terra" spune ca sint doar doua modalitati: autentificarea la notariat sau printr-o hotarire judecatoreasca, cu stampila Judecatoriei, fara autentificarea notarului. Hatisul legislativ din domeniul afacerilor imobiliare este cel mai corect reliefat de specialisti, agentii imobiliari sau notarii publici. Presedintele Camerei Notarilor Publici (CNP) din lasi, Silvia Frost, considera ca actele intocmite intre cele doua firme si cumparatori nu au nici o valoare juridica, nefiind autentificate la notar si prezentind vicii de formulare care, la prima vedere, lasa impresia unor documente fara capatii. "Aceste acte sint nule", aceasta pare sa fie unica concluzie a sefului notarilor ieseni. In plus, ipotecarea caminului la banca aduce un grad si mai mare de dificultate cazului intrucit firma "Suprem" ar fi trebuit initial sa rezolve problema ipotecii si apoi sa inceapa demersurile de vinzare a caminului. Notarii spun ca decizia societatii de a vinde caminul ar putea ridica mai multe intrebari legate de situatia terenului pe care s-a construit imobilul, evaluarea imobilului sau acordul dat de Adunarea Generala a Actionarilor. Cel mai in masura sa raspunda acestor observatii este Viorel Braia, directorul general al "Suprem", plecat din lasi. Cit despre implicarea agentiei "Terra" in toata aceasta afacere, presedintele CNP a explicat ca, pe ansamblu, rolul unei agentii imobiliare este sa faca demersurile premergatoare semnarii contractului intre vinzator si cumparator, incasarea comisionului fara prestarea serviciilor incluse in contracte transformindu-se intr-o pacaleala. (Ioan MILICA)